Înapoi

Mituri sau opinia experților?

Distribuie:
FacebookTwitterLinkedInCopy Link

Adeseori avem tendința să ne construim atitudini și comportamente pe baza unor opinii nefondate, pentru că ne sunt mai la îndemână sau le acceptăm mai ușor. Asta ar putea fi în defavoarea noastră pe termen lung? Miturile care ne pot influența greșit convingerile, ar merita să fie subiectul unor dezbateri pentru ca, în final, ele să fie demontate?

În Ghidul pentru Alergii Alimentare și Anafilaxie al Academiei Europene de Alergologie și Imunologie Clinică se regăsesc foarte bine punctate niște observații acumulate în ani de analiză foarte atentă din partea experților și pe care merită să vi le transmit:

  1. Alergia la lapte și alergia la ouă sunt mult mai frecvent întânite în copilăria timpurie, dar sunt relativ rare la vârsta adultă, unde poziția de lideri este deținută de alimentele vegetale și fructele de mare.
  2. O analiză a particularităților geografice poate ghida mai corect alegerea unui profil regional al testării diverselor alergii alimentare.
  3. Simptomatologia poate da indicii clare asupra posibilelor mecanisme imunologice subiacente, și anume IgE sau non-IgE mediate.
  4. Dacă simptomele nu sunt tipice unei reacții mediate imun, atunci trebuie luat în considerare un diagnostic diferențial.
  5. Scenariile de diagnostic care pot genera reale confuzii în reacțiile alergice de tip imediat, includ semne și simptome de tipul înroșirii tegumentelor din jurul gurii și iritația provocate de contactul cu fructe ca tomatele, citricele sau fructele de pădure, dar și reacțiile toxice apărute la consumul de pește stricat(scombroidoza) sau urticaria cronică pentru care alergia alimentară este o cauză rară.
  6. La copii aversiunea pentru anumite alimente sau refuzul acestora poate masca și o alergie alimentară dar în egală măsură poate fi și o reacție comportamentală explicată prin repulsii tactile legate de consistența acelor alimente sau sensibilitatea la miros.
  7. Istoricul personal al unor reacții alergice severe va determina o evaluare diferită a riscurilor și un plan de gestionare mult mai strict.
  8. Reacțiile alergice care se produc cu participarea anticorpilor de tip IgE, cunoscute și ca reacții IgE-mediate apar în decursul primelor 30 de minute de la ingestia alimentelor și mai ales pe parcursul primelor 2 ore.
  9. Reacțiile imune la producerea cărora nu participă anticorpii de tip IgE au de obicei un debut întârziat.
  10. Reacțiile ce nu sunt produse prin mecanisme imunologice pot fi deopotrivă imediate, dar și întârziate.
  11. Reacțiile alergice la un anumit produs alimentar trebuie să fie coerente, respectând un tipar repetitiv și să se dezvolte de fiecare dată când pacientul este expus la acel produs alimentar.
  12. La copii, reacțiile alergice la arahide apar de obicei după prima expunere cunoscută, în timp ce alergia la alte alimente cum ar fi grâul, laptele și peștele, pot apărea după mai multe expuneri.
  13. Cu toate acestea, adulții ar putea să mănânce arahide, nuci sau alune timp de mulți ani înainte de a dezvolta o alergie.
  14. Reactivitatea clinică poate fi influențată uneori de procesarea alimentelor, atunci când sensibilizarea alergică IgE specifică este declanșată de alergene care pot fi denaturate termic, de exemplu poți tolera oul copt, dar nu și când este folosit crud.
  15. Adulții care au dezvoltat reactivități alergice încrucișate între polenuri și anumite alimente, pot tolera foarte bine soia sub diverse forme, dar, ciudat, consumul laptelui de soia le poate declanșa reacții alergice.
  16. Pacienții cu sindrom de alergie orală sau reactivitate alergică încrucișată între polenuri și anumite fructe sau legume, pot tolera, de obicei, alimentele respective când sunt consumate preparate, dar dezvoltă simptome când le consumă crude.
  17. La sugarii alăptați natural, alergenele alimentare pot fi transmise prin laptele mamei în cantități foarte mici (ng / ml) .
  18. Reacțiile alergice pot apărea chiar și după expunerea la alergenele alimentare din aer, situație întâlnită de obicei la alergenele aeropurtate din pește și lapte.
  19. Un procent din pacienții alergici pot reacționa la alergenele alimentare și după contactul cu pielea sau prin inhalare.
  20. Diferiți pacienți reacționează la diferite doze ale alergenului alimentar.
  21. Doza de alergen consumată este, de asemenea, importantă pentru stabilirea toleranței, de ex. dacă un copil consumă regulat cantități mici dintr-un anumit aliment, nu înseamnă obligatoriu că ar tolera același aliment dacă ar mânca o cantitate mai mare.
  22. Majoritatea copiilor cu alergie alimentară au și eczemă atopică, iar cel puțin un sfert dintre aceștia, vor continua să dezvolte alergii alimentare suplimentare.
  23. Copii cu alergii alimentare sunt expuși riscului de apariție a astmului alergic.În același timp, astmul este un factor de risc pentru apariția unor alergii alimentare mai severe la toate grupele de vârstă.
  24. Adulții cu alergie la alimente sunt deseori sensibilizați inițial la polenuri și, prin urmare, sunt mai susceptibili să dezvolte alergii alimentare mai ușoare de genul sindromului polen-alimente. Mai mult de jumătate dintre cei care au alergie la polen de mesteacăn, vor avea simptome după consumul unor fructe sau legume crude, dar și alune, nuci, arahide din cauza acestor reacții alergice încrucișate.
  25. Astmul necontrolat, utilizarea medicamentelor (în special cele pentru hipertensiune arterială de tipul IEC sau β-blocante,dar și aspirina sau alte antiinflamatoare nesteroidiene,sau antiacide ca omeprazolul), consumul de alcool și / sau exercițiul fizic, sunt factori care pot crește severitatea reacțiilor alergice alimentare.
  26. Alergia la un singur aliment este din ce în ce mai puțin frecventă. De exemplu, pacientul cu alergie la arahide este de obicei sensibilizat alergic și la una sau mai multe tipuri de nuci /alune și la susan.
  27. Și unele alergene din latex sunt omoloage cu anumite alergene alimentare, cum ar fi cele din kiwi, avocado, banane și castane comestibile.
  28. Când ați dezvoltat o alergie alimentară, evitați în mod specific consumul alimentelor care conțin alergenele respective, dar verificați-vă în același timp și reactivitatea la acele alimente cu care acestea pot avea coreactivități alergenice sau reactivități încrucișate.
  29. Verificați dacă un copil poate consuma cantități adecvate vârstei din alimentele specifice, de exemplu un copil de 5 ani ar trebui să poată consuma un ou întreg sau un pahar plin de lapte înainte de a fi etichetat ca fiind cu adevărat tolerant la alimentele respective.
  30. În absența unei supravegheri dietetice, toți copiii cu alergie la alimente au un risc foarte mare de a dezvolta malnutriție și deficite ponderale.
  31. Adulții, care evită grupurile alimentare majore cum ar fi laptele sau grâul, vor avea, de asemenea, dezechilibre nutriționale.
  32. Dietele de eliminare care nu sunt însoțite de dispariția sau ameliorarea simptomelor trebuie categoric oprite.

Traducere și adaptare:

Dr. Claudia Adriana Nicolae

Medic primar alergologie si imunologie clinica

Ultima revizuire a paginii a fost făcută în data de: 21-03-2022
Înregistrează-te
Introdu e-mailul tău pentru a-ți trimite instrucțiuni pentru recuperarea parolei.
Trimite
E-mail:*
Nume:*
Numar de telefon:
Licitează fară cont