Dermatita atopică și alergiile alimentare
Dermatita atopică este o boală inflamatorie cronică a pielii care poate avea multipli factori declanșatori, alergia alimentară fiind doar una dintre cauzele sale.
Dintre copiii cu dermatită atopică moderată și severă, doar 40% dezvoltă alergii alimentare imediate.
Vor avea indicație pentru testările alergologice mai ales acele forme de dermatită atopică la care nu se obține un răspuns favorabil în urma tratamentele dermatologice corect conduse.
Sugarii cu dermatită atopică severă dezvoltă multiple sensibilizări alergice alimentare care pot fi evidențiate fie prin prezența în ser a unor titruri mari de IgE specifice, fie prin teste cutanate prick pozitive. Dintre acestea, doar 1/3 sunt și alergii alimentare adevărate.
Standardul de aur (gold standard) în diagnosticarea alergiei alimentare, indiferent de mecanismul de producere al acesteia, este reprezentat de testele de provocare.
Testele de provocare cu alimente efectuate la copiii cu dermatită atopică au demonstrat prezența a 3 tipuri de reacții:
- Mâncărimea și înroșirea pielii apărute la scurt timp după consumul alimentului, care pot persista un interval limitat de timp de la 30 minute până la 4 – 8 ore (reacție alergică imediată la care participă anticorpii de tip IgE). Reacțiile alergice imediate se manifestă prioritar prin simptome din partea pielii (urticarie și sau edeme), dar pot asocia și simptome respiratorii, digestive, cardiovasculare sau neurologice.
- Mâncărimea și înroșirea pielii apărute după 4-8 ore de la consumul alimentului cu apariția de leziuni cutanate noi de tip dermatită sau agravări ale eczemelor preexistente după 24 – 48 de ore de la contactul cu alimentul (reacție alergică întârziată sau reacție non IgE mediată).
- Manifestări cu debut rapid, în marea lor majoritate de tip urticarie, care pot asocia edeme sau manifestări respiratorii și digestive, care ulterior vor determina apariția sau exacerbarea eczemelor (40% dintre reacții).
S-a observat că principalele alergene alimentare responsabile de producerea alergiilor alimentare la sugarii care suferă de dermatită atopică sunt oul, lactatele și arahidele. Oul și, într-o măsură mai mică lactatele, sunt responsabile de exacerbări ale eczemelor, arahidele sunt implicate mai ales în producerea unor reacții alergice imediate, chiar anafilactice.
Colonizarea pielii atopice cu stafilococul auriu agravează dermatita atopică și crește nivelul de sensibilizare alergică la ou și la arahide independent de nivelul de severitate al dermatitei atopice.
Prezența anticorpilor de tip IgE specifice față de enterotoxinele stafilococului auriu A, B, C în serul sugarilor cu dermatită atopică moderată și severă a fost adeseori asociată cu prezența de IgE specifice față de albușul de ou. De aceea, prin îmbunătățirea funcției de barieră a pielii și un tratament corect al infecțiilor cutanate produse de stafilococul auriu, se poate împiedica apariția sensibilizărilor alergice alimentare.
Pentru obținerea toleranței față de alergenele alimentare sunt necesare pe lângă restabilirea și menținerea integrității pielii și a funcției ei de barieră față de diverși factori externi și introducerea cât mai precoce a alimentelor alergenice în dieta sugarilor.
Introducerea tardivă a alimentelor în dieta copiilor sau restricționarea consumului anumitor alimente fără existența unui istoric sugestiv, pot duce chiar la apariția de sensibilizări alergice și alergii alimentare.
Atât pentru bebelușii cu eczemă atopică, cât și pentru cei fără eczeme, expunerea timpurie și regulată la un aliment este singura modalitate dovedită de a reduce riscul apariției unei alergii la acel aliment.
Din momentul în care se începe alimentația complementară, consumul a câte 2 grame de arahide, ouă, nucifere, lactate și făină de grâu cu o frecvență de 2-3 ori pe săptămână, s-a dovedit că reduce șansele bebelușilor de a dezvolta alergii alimentare cu 75%.
Ghidurile actuale ale Academiei Americane de Pediatrie indică cum și când bebelușii ar trebui să înceapă să mănânce alimentele în funcție de severitatea eczemelor.
Bebelușii cu vârsta de 4-6 luni:
- care nu au eczemă atopică sau alergii alimentare ar trebui să înceapă să mănânce în mod obișnuit alimentele alergene de 3 ori pe săptămână, acasă, imediat ce pot consuma alimente solide.
- care au o formă ușoară de eczema atopică, controlată cu tratamente dermatologice simple adică doar prin emolierea corectă a pielii, ar trebui să înceapă să mănânce în mod obișnuit alimentele alergene de 3 ori pe săptămână, acasă, începând cu vârsta de 6 luni.
- care au o formă severă de eczemă atopică, care necesită o schemă complexă de tratament dermatologic, cei care au alergie la ou sau au eczemă atopică severă și alergie la ou ar trebui să se adreseze alergologului pentru a li se verifica prin teste alergologice sensibilizările alergice la anumite alimente înainte de introducerea lor în alimentație.În funcție de rezultatele obținute la testarea alergologică:
- Bebelușii care nu sunt sensibilizați ar trebui să înceapă să mănânce în mod obișnuit alimentele alergene de 3 ori pe săptămână începând cu vârsta cuprinsă între 4-6 luni.
- Bebelușii care sunt sensibilizați alergic, dar care trec cu bine testul de provocare alimentară, ar trebui să înceapă să mănânce acele alimente de 3 ori pe săptămână începând cu vârsta cuprinsă între 4-6 luni.
- Doar bebelușii care au dezvoltat o alergie alimentară și care se pare că sunt mai puțin de 0,5% dintre bebelușii testați, ar trebui să evite categoric alimentele respective.
Există 3 studii științifice care susțin introducerea precoce a alimentelor alergene în alimentația complementară a sugarilor:
- Studiul LEAP (Learning Early About Peanut) care a recrutat 900 de copii cu risc ridicat de alergie la arahide adică cu dermatită atopică moderată sau severă și /sau cu alergie la ou, care aveau vârste cuprinse între 4 și 11 luni și care au fost împărțiți în două grupuri. Într-un grup bebelușii au fost puși să mănânce arahide în mod regulat (2g de proteine de arahide de 3 ori pe săptămână), iar în celălalt grup să evite complet arahide. Bebelușii care au mâncat arahide au avut cu 80% mai puține alergii alimentare, deci au devenit toleranți față de arahide prin consumul precoce al acestora.
- Studiul PETIT (introducerea în două etape a ouălor pentru prevenirea alergiei la ou la sugarii cu eczemă atopică, considerați ca fiind o categorie cu risc ) a recrutat 150 de copii cu eczemă atopică care au fost împărțiți în două grupuri. Într-un grup bebelușii au fost puși să mănânce ouă coapte și în celălat grup să evite complet ouăle. Bebelușii care au mâncat ouă coapte au avut cu 70% mai puține alergii la ouă. Din nou, cheia reușitei a fost ca bebelușii să mânânce ouă atât timpuriu cât și cât mai des.
- Studiul EAT (Inquiring About Tolerance) a recrutat 1.300 de sugari cu risc normal, care au fost împărțiți în două grupuri. Bebelușii dintr-un grup au fost puși să mănânce 6 alimente alergene comune (arahide, lactate, ou, susan, pește și grâu), iar bebelușii din celălat grup să evite consumul acestor alimente până la vârsta de 1 an. S-a demonstrat că bebelușii care au mâncat alergenii în mod regulat au avut cu 60% mai puține alergii alimentare. Iar reducerea alergiilor alimentare a fost durabilă doar la aceia care au mâncat alimentele în fiecare săptămână, timp de un an întreg. Bebelușii care au renunțat pe parcurs să consume regulat alimentele respective nu au avut niciun beneficiu suplimentar față de cei la care alimentele respective au fost evitate complet.
În afara introducerii precoce a alimentelor alergenice, pot fi menționate și alte strategii de prevenție a apariției alergiilor alimentare la copiii cu dermatită atopică. Din păcate, ele sunt susținute de studii științifice ale căror rezultate sunt uneori chiar contradictorii:
- O intervenție precoce pentru repararea defectelor de barieră a pielii atopice a bebelușilor prin aplicarea regulată a emolientelor încă de la naștere;
- Alăptarea exclusivă în primele 4-6 luni a bebelușilor cu risc ridicat de a face dermatită atopică, adică bebelușii ai căror părinți sau frați suferă de diferite boli alergice și dermatită atopică) sau utilizarea formulelor hidrolizate, în situația în care bebelușii nu pot fi alăptați;
- Administrarea unor probiotice și prebiotice în primele 6 luni de viață împreună cu aplicarea constantă de emiliente. Suplimentarea cu Lactobacillus rhamnosus sau Bifidobacterium lactis la mame în ultima lună de sarcină și în timpul alăptării, precum și administrarea lor copiilor în primele luni de viață, pare să reducă incidența bolilor alergice, inclusiv a dermatitei atopice și a alergiilor alimentare.
Sunt așteptate în continuare date științifice care să lămurească pe deplin relația de cauzalitate dintre dermatita atopică și alergiile alimentare, care să definească nu numai startegiile terapeutice, ci mai ales să traseze direcțiile de profilaxie primară, atât de utilă în bolile alergice.
În concluzie:
- dermatita atopică este o afecțiune inflamatorie cronică a pielii care are la bază afectarea funcției ei de barieră, iar la apariția ei contribuie factori genetici, tulburări ale microbiotei cutanate și dereglarea unor mecanisme locale imunologice;
- copiii care au afectată temporar funcția de barieră a pielii și /sau care suferă de dermatită atopică au un risc aparte de a dezvolta alergii alimentare în contextul marșului atopic și peste jumătate dintre ei produc anticorpi de tip IgE specifice față de diferite alimente, adică dezvoltă sensibilizări alergice față de acestea;
- un procent mare dintre copiii cu dermatită atopică dezvoltă sensibilizări alergice asimptomatice față de alimente;
- doar o treime dintre cei care suferă de dermatite atopice severe sau moderat-severe au și simptome în timpul testelor de provocare cu alimentele față de care organismul lor a produs anticorpi de tip IgE;
- testările alergologice își vor demonstra utilitatea în forme clinice ale dermatitei atopice de severitate medie și mare, care nu sunt responsive la tratamentele dermatologice, în contextul unui istoric sugestiv pentru alergii alimentare.
- dietele de excludere pot reduce severitatea dermatitei atopice la sugarii care sunt alergici la lapte, ou, grâu și soia;
- dietele restrictive pot ameliora dermatita atopică, dar nu o pot vindeca;
- alergiile alimentare sunt mai degrabă factori agravanți decât factori declanșatori ai dermatitei atopice;
- dietele restrictive vor fi indicate doar atunci când se poate demonstra o relație cauzală directă cu alimentele care urmează să fie excluse, pentru că beneficiile obținute prin restricții alimentare extinse pot fi limitate și pot determina serioase dezechilibre nutriționale;
- dietele de excludere indicate copiilor cu vârste mai mari, după ce aceștia au consumat deja anumite alimente fără să aibă vreun istoric de alergii alimentare, pot favoriza apariția unor reacții alergice imediate, chiar de severitate foarte mare la reintroducerea acelor alimente în dietă. Este o situație similară cu cea întâlnită în imunoterapia specifică când se pierde toleranța dobândită progresiv față de un aliment după o pauză prea lungă în care nu se mai consumă alimentul;
- nu se vor indica nejustificat diete restrictive pentru că restricțiile alimentare determină importante costuri emoționale și economice care vor reverbera în calitatea vieții multor persoane.
NU UITA! DACĂ PRIVEȘTI DOAR DINTR-O SINGURĂ PARTE, RIȘTI SĂ NU OBȚII NICIODATĂ O IMAGINE DE ANSAMBLU !
Dr. Claudia Adriana Nicolae
Medic primar alergologie și imunologie clinică
Surse bibliografice:
Pediatric Allergy and Immunology : July 2019
Are avoidance diets still warranted in children with atopic dermatitis?
Philippe A. Eigenmann Kirsten Beyer Gideon Lack Antonella Muraro Peck Y. Ong Scott H. Sicherer Hugh A. Sampson
Current Opinion in Allergy and Clinical Immunology: June 2020 – Volume 20 – Issue 3
Atopic dermatitis and its relation to food allergy
Graham, Françoisa; Eigenmann, Philippe A