Ziua Mondială a Astmului este organizată de Inițiativa Globală pentru Astm (GINA), organizație fondată în 1993, care colaborează cu Organizația Mondială a Sănătății. Acest eveniment este organizat în luna mai a fiecărui an pentru a spori gradul de conștientizare a populației asupra astmului în întreaga lume.
Astmul este o boală complexă cauzată de factori genetici și de mediu, care și astăzi este cea mai frecventă boală cronică la copii și adolescenți la nivel global și una dintre cele mai frecvente boli cronice la adulți. Recunoscută de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) drept cauză și efect al sărăciei în țările cu venituri mici și medii, se estimează că afectează în jur de 350 de milioane de oameni din întreaga lume.
Datele statistice arată că în Europa aproximativ 10 milioane de persoane < 45 de ani suferă de astm. Prevalența astmului fiind de 8,2 % la adulți și de 9,4 % la copii. Generator de costuri directe și indirecte, astmul reprezintă o povară economică pentru societățile europene, care se ridică la peste 20 de milioane de euro anual. În România, datele epidemiologice sunt limitate, dar se estimează că prevalența astmului este de sub 3 persoane la 100.000 de locuitori, ceea ce înseamnă că aproximativ 1,3 milioane de persoane din România suferă de o formă de astm. Astmul afectează mai frecvent copiii decât adulții, 1 din 5 copii dezvoltând această afecțiune. Dintre pacienții cu astm, aproximativ 2-5% evoluează către o formă severă, cu multiple exacerbări ale bolii și numeroase vizite în serviciul de urgență.
Tema aleasă de GINA pentru Ziua Mondială a Astmului 2023 este Astmul – îngrijire pentru toți, temă care pledează pentru creșterea accesibilității și disponibilității asistenței medicale de înaltă calitate pentru a reduce numărul disproporționat de decese și spitalizări cauzate de astm bronșic în țările cu venituri mici și medii din cauza accesului limitat la îngrijirea astmului. Instabilitate socială și economică au un impact major asupra astmului și a altor afecțiuni cronice prin mai multe mecanisme. Accesul limitat la îngrijirile medicale, expunerea în medii poluante sau toxice, stresul psihologic (cauzat de resurse economice diminuate/absente, lipsa de locuințe), lipsa de educație reprezintă factori esențiali care pot duce la o creștere a gravității simptomelor astmului și la o rată mai mare a complicațiilor asociate.
Surse bibliografice:
1. https://ginasthma.org/world-asthma-day-2023/
2. National and regional asthma programmes in Europe
Olof Selroos et all. European Respiratory Review Sep 2015, 24 (137) 474-483; DOI: 10.1183/16000617.00008114
