Înapoi

Anafilaxia ocupațională

Distribuie:
FacebookTwitterLinkedInCopy Link

 Anafilaxia este o reacție alergică severă imediată, amenințătoare de viață care poate fi declanșată de factori ocupationali sau, mai rar, de factori educaționali.

  Anafilaxia ocupațională ar putea fi definită ca anafilaxia care apare de cauze și în condiții atribuite unui anumit mediu de lucru.

Urmărește Ghidul de prim ajutor în caz de anafilaxie.

 Latexul și întepăturile de Himenoptere sunt cele mai comune cauze declanșatoare ale anafilaxiei ocupaționale. Alți factori declanșatori sunt: alimentele, medicamentele, produse chimice, muscături de animale / insecte.

Mecanismele anafilaxiei ocupaționale sunt de obicei alergice IgE mediate si mai rar non-IgE mediate sau nealergice.

 Simptomele sunt variate în funcție de calea și frecvența expunerii, tipul de alergeni și co-factorii asociați.

 Calea de expunere poate sa fie prin inhalare, contact cu pielea, înțepături/muscături de insecte/animale sau prin inoculare accidentală.

Diagnosticul anafilaxiei ocupaționale necesită confirmarea diagnosticului reacției anafilactice și identificarea factorului declanșator ocupațional.

Istoricul episodului, identificarea potentialilor agenti de expunere, procesul de productie si sarcinile postului pot aduce informatii valoroase pentru diagnostic. Determinarea triptazei serice in timpul episodului ar trebui urmarită.

Pentru lucratorii cu risc crescut cu boli respiratorii, cardiovasculare, tratamentele cu beta-blocante sau inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei, afectiuni cutanate, ar trebui sa se ia in considerare evitarea expunerii ulterioare pentru a preveni un raspuns care poate pune viata in pericol. Activitatea fizica in timpul orelor de program poate fi un factor declansator suficient pentru a induce anafilaxie indusa de efort, fie ca singur factor, fie ca si cofactor / factor agravant dupa ingestia unui aliment care nu este legat de munca.

 Testele cutanate prick pentru alimente/latex, dar si testele intradermice pentru antibiotice beta-lactamice sau veninuri de insecte ar trebui efectuate la 3-4 saptamani după incident. Cu toate acestea, pentru mulți alergeni de munca nu există alergeni disponibili pentru testare in comerț.

Determinarea IgE specifice în serul pacientului, dacă sunt disponibile, precum și identificarea alergenilor cu reactivitate încrucișată este necesară.

Testele de provocare cu produsul suspect, cum ar fi provocarea inhalatorie, poate fi potențial periculoasă și trebuie efectuate numai de clinicienii cu experiență în acordarea tratamentului specific. Trebuie luate toate masurile de precauție pentru a minimaliza riscul pacientului.

Anafilaxia profesională datorată alimentelor. Alergenii alimentari prin expunere profesionala pot determina mai des dermatita de contact, urticarie si simptome respiratorii. Sensibilizarea la pești/crustacee la locul de muncă poate provoca simptome ce merg de la urticarie de contact initiala la urticarie generalizata la locul de muncă, astm professional, anafilaxie. A fost descrisa anafilaxie dupa ingestia de coriandru la un subiect sensibilizat care lucra la o fabrica de condimente. Anafilaxie dupa consum de ardei boia la un vânzator de condimente.

Anafilaxie profesională datorată medicamentelor. Sensibilizarea la locul de munca poate fi prin contact local, inhalare. Ocupatiile cu risc crescut sunt: asistentii medicali, farmacistii si persoanele care lucrează în procesul de fabricație. Riscul de sensibilizare a fost mai mare la persoanele atopice. Cea mai comună clasă de medicamente asociată cu anafilaxie ocupațională sunt antibioticele beta-lactamice, penicilina și cefalosporinele (cefotiam, ceftriaxona, ceftizozima). A fost raportat caz de anafilaxie la piperacilină la o asistenta medicala cu dermatită atopică dupa mulți ani de expunere profesională.

 Anafilaxie profesionala datorată latexului. Sensibilizarea la latex poate determina urticarie de contact, angioedem, rinită, conjunctivită, astm si anafilaxie. În plus, pot apărea reacții datorate reactivității încrucișate cu mai multe fructe, inclusiv banana, avocado, mango, castane. Categoriile cu risc crescut includ personalul medical, coafeze, muncitorii care folosesc produse de curățat si cei care manipulează alimente, cei care lucreaza in procesul de fabricație a produselor din latex (exemplu mănuși, prezervative, păpuși). Cei sensibilizați la locul de munca pot avea risc crescut într-un cadru nonocupațional, în timpul procedurilor medicale/chirurgicale atunci când altii folosesc mănuși din latex, în timpul utilizării de catetere etc. Caracteristicile mănușilor cresc, de asemenea riscul: utilizarea mănușilor cu conținut ridicat de proteine din cauciuc natural, pudrate prezintă risc mai mare față de cele cu conținut redus de proteine sau cele fără pulberi.

Anafilaxie profesională datorată întepăturilor de Hymenoptere. Apicultorii, grădinarii, fermierii, muncitorii forestieri, șoferii de camioane și zidarii sunt lucratorii implicați cel mai frecvent în alergia ocupațională la venin de Hymenoptere. Reprezentanții genului viespe – Vespula, Dolichovespula, Poliste, Vespa precum și albina – Apis au un rol major în anafilaxia ocupațională. Bondarii, genul Bombus sunt folosiți în sere pentru polenizarea plantelor. Prin urmare, cei care lucreaza în astfel de sere sunt expuși riscului de anafilaxie la venin  de bondar. Preponderența masculină pentru reacțiile anafilactice reflectă o expunere profesionala specifică sexului, fiind mai mare la barbati decat la femei. Apicultorii, care au primit peste 200 de întepături/an la intervale mici, au tolerat întepaturile de albine până la sfârșitul sezonului apicol, în timp ce reacțiile alergice sistemice au fost mai frecvente la cei care au fost întepați mai puțin de 25 ori/an.

 Alte insecte. Muscăturile de căpușe (Ixodes holocyclus, I.ricinus, I.pacificus, Rhiphicephalus, Argas reflexus) au fost implicate în reacții anafilactice în timpul expunerii profesionale. De asemenea, muscăturile de capușe (I.ricinus) au fost asociate cu raspunsuri IgE mediate la α-gal si alergia la carnea rosie. Omida Thaumetopoea pityocampa este o cauză frecventă de urticarie de contact si angioedem la fermieri, tăietori de lemne, crescători de animale. Au fost raportate reacții anafilactice la 40% din cei 30 lucrători cu urticarie alergică profesională cauzata de T. pityocampa .Tantarii, muscaturile de muste, musca tete gen Glossina morsitrans au fost implicate in boli alergice IgE mediate. Carmina (E-120), un colorant roșu natural utilizat ca și  colorant alimentar și pentru fabricarea produselor cosmetice, este extras din femelele insectei Dactylopius coccus var.Costa. Inhalarea pulberii de carmin poate determina alergie respiratorie si anafilaxie dupa ingestia acesteia.

 Mamifere. Tehnicienii de laborator, cercetatorii și cei care lucrează cu animale de laborator sunt expuși riscului de a dezvolta simptome respiratorii, urticarie de contact si mai putin frecvent simptome sistemice si anafilaxie după mușcături de rozatoare (șobolani, șoareci, hamsteri).

 Serpi. Herpetologii, lucrătorii fermelor de șerpi prezintă risc de anafilaxie din cauza mușcaturilor de șerpi, dar și a manipulării veninului. Reacțiile anafilactice la veninul de sarpe ar putea fi subestimate și să contribuie la mușcături fatale de șarpe, independente de toxicitatea veninului in sine.

 Anafilaxia profesionala datorata substantelor chimice. Clorhexidina utilizată ca antiseptic și dezinfectant local poate provoca diferite reacții alergice immediate și întârziate, inclusiv anafilaxie. Soluția cu iod povidona (Betadina)  poate induce de asemenea anafilaxie IgE-mediata. Metale precum cromul, cobaltul, iridiul determina urticarie de contact profesionala, astm si anafilaxie cu mecanism incert. Insecticidele (piretroizi) și fungicidele (clorotalonil) pot provoca urticarie de contact, astm și anafilaxie. Parafenilendiamina o amină aromatică din vopselele de par și tatuaje temporare cu Henna, persulfatul de amoniu (oxidant de par)  pot determina simptome severe la nivelul pielii, ale cailor respiratorii si anafilaxie. 

Pentru lucratorii cu un episod anterior de anafilaxie ocupationala ar trebui luate masuri de prevenire prin evitarea expunerii la substanta incriminata, iar pentru cei alergici la intepaturi de Hymenoptere initierea imunoterapie cu venin. Un plan scris pentru gestionarea situatiilor de urgenta, prescrierea de autoinjector cu adrenalina, educatie  privind utilizarea acestuia ar trebui efectuate la ocupatiile cu risc crescut.

Autor:

Dr. Aura Florincescu-Gheorghe, medic alergologie Craiova, voluntar AREA

 

Bibliografie
Occupational anaphylaxis–an EAACI task force consensus …

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov ›

  

Ultima revizuire a paginii a fost făcută în data de: 23-02-2022
Înregistrează-te
Introdu e-mailul tău pentru a-ți trimite instrucțiuni pentru recuperarea parolei.
Trimite
E-mail:*
Nume:*
Numar de telefon:
Licitează fară cont