Înapoi

Dermatita atopică și alergiile de contact

Distribuie:
FacebookTwitterLinkedInCopy Link

Dermatita atopică și Dermatita alergică de contact sunt două afecțiuni inflamatorii ale pielii, care pot avea multe aspecte comune și care adeseori pot coexista.

Dermatita atopică este o boală cronică, cauzată de o combinație de factori: predispoziția genetică, perturbarea funcției de barieră a pielii, factori imunitari, dar și multipli factori din mediul exterior. Afectează până la 15-20% dintre copii și 1–10% dintre adulții din întreaga lume.
Dermatita atopică are o evoluție cronică recidivantă sau persistentă. Leziunile cutanate au o distribuție diferită în funcție de vârsta personelor afectate. Este o afecțiune eterogenă asociată cu o constelație de semne și simptome:

  • în leziunile acute: mâncărime (prurit), usturime și senzație de durere, uscăciune (xeroză), înroșire, veziculație și zemuire (scurgeri lichide);
  • în leziunile cronice: îngroșare cu aspect de piele de șarpe (lichenificare), cruste și noduli pruriginoși, hiperpigmentați.

Dermatita de contact poate fi cauzată fie de o reacție alergică (dermatita alergică de contact), fie de o simplă iritație a pielii (dermatita iritativă de contact).
Semnele și simptomele ei caracteristice sunt: înroșirea pielii cu mâncărimi și apariția de mici vezicule sau bășici care prin spargere dezvoltă un aspect umed, urmat de apariția de cruste. Alteori aspectul este de piele uscată, groasă, solzoasă, exfoliată.
Factori iritativi puternici pentru piele sunt agenții de curățare (săpunuri, detergenți, dezinfectanți, înnălbitori), saliva (dermatita periorală a sugarilor), urina și materiile fecale sau substanțele dezinfectante conținute în pampers (dermatita de scutec), frecarea excesivă produsă de materialele textile aspre sau de îmbrăcămintea prea strâmtă, variațiile de umiditate (climatul rece, uscat sau foarte cald), praful de interior sau nisipul și alte pulberi în exterior, polenul, substanțele chimice pulverizate, vântul, anumite plante, conținutul crescut în săruri minerale și ph-ul apei, bijuteriile sau mănușile de cauciuc sau din latex.

De reținut!
• Disconfortul produs de simptome, dereglările importante ale somnului și tulburările psihologice asociate, fac ca dermatitele, indiferent de tipul lor, să aibă un impact negativ semnificativ asupra calității vieții persoanelor afectate.
• Deși dermatita atopică și dermatita de contact pot avea cauze și localizări diferite, ele pot avea manifestări similare și pot adesea coexista. Acest lucru face cu atât mai mai importantă diferențierea celor două boli pentru un tratament de succes al dermatitei atopice.

Perturbările funcției de barieră întâlnite în dermatita atopică sunt asociate cu dublarea capacității de absorbție a pielii la iritanți și alergeni de contact. Factorii iritativi duc la o distrugere suplimentară a barierei cutanate, o penetrare crescută a alergenilor de contact și, în cele din urmă, un risc crescut de sensibilizare alergică a pielii la contactul cu diverși aeroalergeni sau chiar alergeni alimentari. S-a demonstrat, de asemenea, că prin expunerea combinată la alergeni și iritanți, se poate influența negativ pragul de răspuns al pielii atopice. În plus, tratamentul dermatitei atopice necesită aplicarea cronică a emolientelor și antiinflamatoarelor și multe dintre aceste produse topice, inclusiv cele naturale, s-au dovedit că pot fi sensibilizatori de contact. Deficitul de filagrină, caracteristic dermatitei atopice, a fost identificat de altfel ca factor de risc pentru dezvoltarea sensibilizării la metale(nichel).
Persoanele care suferă de dermatită atopică utilizează frecvent produse destinate îngrijirii pielii și medicamente antiinflamatoare, antimicotice și antibacteriene administrate topic (administrate pe piele), fapt ce le face să fie mult mai susceptibile de a fi sensibilizate alergic la parfumuri, antibioticele și conservanți.
Dintre alergenele de contact care produc sensibilizări alergice în dermatita atopică cele mai cunoscute sunt: metalele (nichel, cobalt, crom), lanolina, neomicina, formaldehida, amestecul de lactone provenit din plantele din familia compositae, componente ale parfumurilor și balsamul de Peru (Myroxylon pereirae), parafenilendiamina și metilizotiazolinona.

Diagnosticarea sensibilizărilor alergice de contact se poate face prin testare cutanată patch.
Testarea cutanată patch convențională poate fi indicată persoanelor care suferă de dermatită atopică în următoarele situații:
• agravări ale dermatitei atopice sau forme generalizate de dermatită atopică atât la copii cât și la adulți;
• distribuție atipică a leziunilor de dermatită care sunt mai degrabă sugestive pentru dermatita alergică de contact: pleoape, scalp, gât, fața dorsală a mâinilor și talpa piciorului, în jurul gurii sau în jurul ochilor;
• formele recalcitrante de dermatită atopică, rezistente la tratamentul local, sau la care apar recăderi imediat după întreruperea tratamentului;
• formele severe de dermatită atopică înainte de inițierea unei terapii imunosupresoare.
• exacerbări ale dermatitei atopice produse de consumul unor alimente (de ex. tomate, citrice sau a diferitelor condimente, când poate fi utilizată testarea patch la balsamul de Peru), sau agravări produse de contactul pe cale aeriană cu polenuri (testare patch la lactonele sesquiterpenice pentru polenurile compozitelor).
De reținut!
• tratamentul cu medicamente imunosupresive inclusiv cortizonice, radiațiile solare sau terapia cu ultraviolete pot scădea pragul de sensibilitate al pielii la testările cu plasturi și pot duce la rezultate fals negative;
• pielea atopică are un prag de iritabilitate mai mic, ceea ce poate duce la rate mai mari de reacții iritante sau fals pozitive, cel mai frecvent întâlnite la metale, parfum, formaldehidă și lanolină.

Dr. Claudia Adriana Nicolae

Medic primar alergologie si imunologie clinica

Surse bibliografice:
American Jurnal of Clinical Dermatology 2018 Jun; 19(3): 293–302.
The Role and Diagnosis of Allergic Contact Dermatitis in Patients with Atopic Dermatitis
Joshua L. Owen, MD, PhD, Paras P. Vakharia, PharmD, and Jonathan I. Silverberg, MD, PhD, MPH
Contact Dermatitis Cutaneous Allergy Environmental and Occupational Dermatitis July 2019
Allergic contact dermatitis in atopic individuals: Results of a 30‐year retrospective study
Ying Teo John P. McFadden Ian R. White Magnus Lynch Piu Banerjee

Ultima revizuire a paginii a fost făcută în data de: 23-02-2022
Înregistrează-te
Introdu e-mailul tău pentru a-ți trimite instrucțiuni pentru recuperarea parolei.
Trimite
E-mail:*
Nume:*
Numar de telefon:
Liciteză fară cont