Înapoi

Anafilaxia declanșată de alergene alimentare rare

Distribuie:
FacebookTwitterLinkedInCopy Link

În numărul din ianuarie al revistei „Revue Française d’Allergologie” este publicat un articol extrem de interesant care sumarizează anafilaxiile alimentare declanșate de alergene alimentare rare, anafilaxii care sunt raportate în Rețeaua de vigilență alergologică – Réseau d’Allergo-Vigilance (RAV) în decursul ultimilor 20 de ani.

De la înființarea sa în anul 2002 până la sfârșitul lunii iunie 2021, rețeaua respectivă a colectat 3.644 de cazuri de anafilaxie severă, inclusiv 2.535 de cazuri de anafilaxie alimentară de gradul 2 sau mai mare. Printre factorii declanșatori enumerație se numără și 86 de alergeni alimentari rari, enunțați în ordinea cronologică a semnalării.

2002 – portocală și sucul Schweppes®- posibil chinină

Primele cazuri raportate în 2002 au fost două anafilaxii una la portocale și alta la Schweppes, băutură care conține chinină care a fost suspectată ca fiind substanță cauzatoare.

2003 – mure, ceapă eșalotă, sfeclă roșie, fenicul și inulină

În 2003, alimentele declanșatoare de anafilaxie au fost murele, ceapa eșalotă, sfecla roșie, feniculul (în contextul unei alergii încrucișate cu polenul de pelin și având drept cofactor alcoolul) și inulina conținută într-un iaurt dietetic . Acest ultim caz prezentase anterior anafilaxiei reacții alergice la un biscuit cu inulină și la anghinare, legumă care are și ea un conținut natural mare în inulină. Fiind un caz special, el va face obiectul unor explorări alergologice ample incluzând și teste de provocare dublu orb placebo controlate și va fi publicat în anul următor.

Urmărește Ghidul de prim ajutor în caz de anafilaxie.

2004  – proteine din laptele de iapă, făină de cânepă, ou de gâscă, usturoi și ceapă

În 2004 a fost raportată o anafilaxie la proteinele din laptele de iapă în a treia săptămână de administrare zilnică a unor capsule care conțineau zer din lapte de iapă care fuseseră prescrise de un medic homeopat. Urmează un caz de anafilaxie la făină de cânepă dintr-o prăjitură „bio”, apoi o anafilaxie la ou de gâscă raportată la o femeie care creștea canari și tolera perfect ouăle de găină. Aceasta este urmată de raportarea unei reacții anafilactice la usturoi la un pacient care avea în istoricul său medical un episod de astm bronșic sever și două reacții anafilactice legate de ingestia de usturoi. Și ultima reacție anafilactică declanșată de un alergen alimentar rar adunată în baza de date a rețelei de alergovigilență în acel an a fost una legată de consumul de ceapă.

2005 –stridii, coacăze negre,  rodie, gelatină, vinete

În 2005, a fost declarată o anafilaxie severă la stridii la un bărbat de 57 de ani care era pe tratament cronic cu beta-blocante, apoi o anafilaxie severă cu bradicardie, la un bărbat de 34 de ani, care a consumat un cocktail Kir Royal din coacăze negre și care avusese deja în istoric o alergie la afine. De remarcat că anafilaxia s-a produs în prezența a doi cofactori, alcoolul și efortul fizic. De asemenea, a fost raportată o anafilaxie la rodie la un copil de 8 ani. Tot in 2005 a apărut în baza lor de date și primul caz de anafilaxie severă cauzată de gelatina conținută în niște bomboane, fiind a treia reactie alergică severă a aceluiași copil de 13 ani. Se poate crede însă că acest caz, care va rămâne singurul care are factorul declanșator indexat ca fiind gelatina, a fost de fapt primul caz de anafilaxie la alfa-galactoză, pentru că în acel an nu se putea măsura IgE-ul specific la α-Gal. În același an a fost raportată și o reacție anafilactică la vinete cu mențiunea importantă că au existat doar 2 cazuri de alergii severe la vinete raportate în cei 20 de ani.

2006 – pătrunjel,  ardei iute, nuci pecan

În 2006, s-a raportat o anafilaxie la pătrunjel la un tânăr de 18 ani care suferea de alergie respiratorie la polenul de ambrozie, și alta la mirodenii (coriandru, chimen, turmeric) la un pacient care a avusese anterior o reacție alergică la mango și care era sensibilizat la polenul de pelin și de mesteacăn. Ardeiul iute, conținut într-un sos mexican este menționat că a declanșat o reacție anafilactică la o femeie de 58 de ani, și în sfârșit, este raportat și singurul caz de anafilaxie severă la nucile pecan la un copil de 9 ani.

2007 – apiacee, lăstari verzi de orz ca supliment alimentar, portocale, curry, chimen

În anul 2007, a fost semnalată o anafilaxie la un bărbat sensibilizat la polenul de pelin, în urma consumului unei supe care conținea mai multe plante din familia apiaceelor. Apoi este raportat un caz de anafilaxie apărut după ingerarea, pentru prima dată, a unei lingurițe de lăstari verzi de orz ca supliment alimentar, la un pacient sensibilizat la polenul de graminee. Al doilea caz de alergie severă la portocale apare în raportări în acel an, cu o anafilaxie severă de gradul 3 cu pierderea stării de conștiență care a necesitat resuscitare la o femeie care a băut un punch , având cofactori alcoolul și medicația antiinflamatoare nesteroidiană. Apoi este raportat un al doilea caz de anafilaxie la condimente (curry, chimen) la un pacient sensibilizat la polenul de pelin și ambrozie.

2008 –kaki, varză albă crudă, manioc (tapioca), ingestia și nu de înțepătura de viespi, supă de dovleac plăcintar,  fasolea verde

În 2008, a fost raportat singurul caz de anafilaxie la kaki având drept cofactori alcoolul și medicamente antihipertensive (inhibitori ai enzimei de conversie). Până la acea dată mai fuseseră raportate în literatura de specialitate doar 6 cazuri de anafilaxie la acest fruct. Un alt caz de anafilaxie a fost legat de consumul de varză albă crudă la un bărbat sensibilizat la polen de pelin și de graminee. Este raportat în rețeau respectivă de alergovigilență în același an și singurul caz de anafilaxie la manioc (tapioca) la un pacient cu alergie cunoscută la latex. Urmează apoi un caz pe cât de unic, pe atât de original, de reacție anafilactică declanșată de ingestia și nu de înțepătura de viespi. Apoi, un caz de anafilaxie la un copil de 18 luni care a consumat o supă de dovleac plăcintar. Ultimul caz raportat din 2008 a fost o reacție alergică severă la fasolea verde, un alergen foarte rar descris în literatură, menționat mai ales de autorii spanioli.

2009 -păpădie(lactone sesquiterpenice), fasolea galbenă

În 2009, a fost semnalat un caz cu totul special de anafilaxie cu spitalizare timp de 24 de ore, la o bătrână de 80 de ani apărut în timp ce culegea păpădie. Acestă pacientă a avut anterior episodului respectiv de două ori urticarie la consumul de păpădie, precum și dermatită de contact cu un test patch pozitiv pentru lactone sesquiterpenice. În cel de-al doilea caz raportat în acel an de anafilaxie la surse alergenice alimente rare a fost implicată de data acesta fasolea galbenă, la un pacient sensibilizat la proteinele din familia LTP, precum și la cele de tip PR-10, comune cu polenurile.

2010 –  feniculul crud, brânzeturile învechite, algele brune Hymanthalia Elongata, fasole albă, acarienii de depozitare Lepidoglyphus destructor și Tyrophagus putrescienciae, pătrunjel și mazărea galbenă

In 2010 este menționat ca alergen alimentar rar feniculul crud în combinație cu efortul fizic, anafilaxia fiind raportată la o pacienta sensibilizată și la polenul de mesteacăn , dar și la țelină. Au urmat în rapoarte brânzeturile învechite, la un pacient care le-a tolerat perfect anterior reacției anafilactice, reamintind de un caz similar publicat în 2004 în care s-a invocat ca fiind cauzatoare o posibilă reacție de hidroliză a cazeinei, în urma căreia s-ar fi expus epitopii liniari ai acestei proteine, ascunși în mod normal. Apoi, a fost raportată o reacție anafilactică la algele brune Hymanthalia Elongata, la un pacient aflat sub tratament cu imatinib, alta la fasole albă la un copil de 10 ani care tolera toate celelalte tipuri de fasole, una la acarienii de depozitare Lepidoglyphus destructor și Tyrophagus putrescienciae dintr-o făină expirată, un al doilea caz de anafilaxie la pătrunjel la un pacient care avea în istoricul medical alte 3 episoade anafilactice și care era sensibilizat la polenul de pelin și de ambrozie .Spre finalul anului 2019 este raportat ca alergen alimentar anafilactogen rar mazărea galbenă la un copil de 2 ani care a consumat o frigăruie din comerț.

2011 –  infuzie de mușețel, fructul african safoul sau pruna africană, praz combinat cu alte legume din familia liliaceelor (ceapă, eșalotă, arpagic), ouă de prepeliță, varză, germenii de lucernă și soia, ghindă în înlocuitor de cafea și sparanghel verde

În 2011, a fost declarat primul caz de anafilaxie severă de infuzie de mușețel la un pacient polisensibilizat la polenurile de pelin, mesteacăn și graminee. Apoi, facem cunoștință din raportările de alergovigilență ale acelui an cu un fruct african, safoul sau pruna africană, un fruct al arborelui safou, al cărui alergen responsabil este probabil un omolog al alergenului piersicii Pru p1. Este raportat în același an un angioedem laringian declanșat de consumul de praz dintr-o ciorbă, combinat cu alte legume din familia liliaceelor (ceapă, eșalotă, arpagic). O altă reacție anafilactică este raportată la un copil de 10 ani și este legată de consumul de ouă de prepeliță , acesta tolerând fără probleme ouăle de găină, este urmată cronologic de o anafilaxie la varză la o adolescentă de 15 ani, o alta la germenii de lucernă și soia la un tânăr de 17 ani cu o alergie cunoscută la arahide și soia. În acel an, un bărbat de 69 de ani, sensibilizat la polen de stejar și alte fagaceae, a consumat ghinde într-un înlocuitor de cafea și a prezentat 30 de minute mai târziu o reacție alergică severă cu rinoconjunctivită și edem faringian. În cele din urmă, este menționat în raportările acelui an ca alergen rar și sparanghelul verde al cărui consum a provocat un angioedem laringian sever, cu edem de buze și prurit genital, la un bărbat care anterior tolera bine sparanghelul alb.

2012 –   caise (din iaurt), papaya, fructul pasiunii, ceapă, o aromă artificială de vanilie, etilvanilina, consumul de pește stricat, nectarină, algele marine Seetang

În 2012, la o femeie polisensibilizată la polen a fost declarat primul caz de anafilaxie de caisele dintr-un iaurt având cofactor medicația antiinflamatoare nesteroidiană. Apoi sunt raportate două reacții anafilactice succesive la același pacient, la papaya și apoi la fructul pasiunii, distanțate la 3 luni, mediate probabil de proteina Hev b6 și asta pentru că acest pacient era alergic la latex. Urmează apoi al doilea caz de anafilaxie de ceapă la o adolescentă de 14 ani având în istoric 2 episoade anafilactice grave având cofactor efortul fizic. O aromă artificială de vanilie, etilvanilina, este și ea menționată  în același an că a indus un angioedem laringian sever la o fată de 14 ani. A fost raportat și un caz de scromboidoză sau intoxicație histaminică deosebit de gravă cu colaps cardiovascular, ischemie miocardică și fibrilație ventriculară după consumul de pește stricat. Urmează în rapoarte o anafilaxie la nectarină având cofactor efortul fizic, alergie mediată de LTP și o anafilaxie la coacăze cu cofactori efortul fizic și aspirina. În cele din urmă, ultimul alergen alimentar rar din 2012 este reprezentat de algele marine Seetang consumate într-o salată.

2013 –  făina de secară, conopidă și broccoli, roșcove, caise și ananas

În 2013, a fost raportată o anafilaxie la făina de secară conținută într-o turtă dulce. Apoi, o anafilaxie la conopidă și broccoli, fiind de altfel doar 3 cazuri publicate în literatura de specialitate, cu implicare directă a proteinelor LTP identificate în frunzele de broccoli. Apoi, apare menționat singurul caz raportat de anafilaxie severă la roșcove la un copil de 11 ani alergic la arahide. Roșcovele sunt niște leguminoase, iar din semințele lor se extrage un agent de îngroșare folosit în industria alimentară, iar din păstăile lor o făină folosită ca antidiareic și remediu antiregurgitație . Urmează al doilea caz de anafilaxie raportată pe parcursul celor 20 de ani la caise, la un pacient alergic la piersici și nectarine și sensibilizat la polenul de chiparos. Și în finalul anului apare raporată și anafilaxia la ananas la un copil de 5 ani care pare să fie și primul caz descris în literatură.

2014 – spanac, lăptișorul de matcă, caracatită, rodie, o specie de crustacee, Pollicipes pollicipe, ridiche rosie și gelatina din agar- agar

În 2014, este descris singurul caz de anafilaxie la spanac raportat în întreaga perioadă urmărită,la o femeie fără alte antecedente decât o urticarie la contactul cu iarba tăiată. Primul dintre cele două cazuri menționate în rapoarte de anafilaxie la lăptișorul de matcă este întâlnit la o femeie care îl folosește pentru prima dată pe stomacul gol. Aceasta tolera mierea și era alergică la polenul de graminee. Este declarată apoi o anafilaxie la consumul de caracatită urmată de al doilea caz raportat de anafilaxie la rodie, la o pacientă sensibilizată la LTP, cu o particularitate interesanta: aceasta femeie avea leucemie tratata prin transplant alogen de măduvă osoasă. Anterior a fost alergică la carne, alergie care s-a rezolvat după transplant și apoi a dezvoltat alergia la rodie după transplant. A urmat o anafilaxie la o specie de crustacee Pollicipes pollicipes, la un pacient slab sensibilizat la acarieni și crustacee, dar cu IgE-uile specifice negative față de tropomiozine, două cazuri de anafilaxie la ciupercile boletus luteus și boletus edulis legate de consumul unei supe din comerț. Apoi, a fost raportat un caz de anafilaxie la ridiche rosie, la un pacient sensibilizat la napi si latex în care este confirmat rolul unei pro-heveine omoloage cu Hev b6. În cele din urmă, gelatina din agar- agar, acel produs de gelifiere extras din algele roșii , este raportată că a provocat anafilaxie după ingestia unei panna cotta preparată în casă.

2015 –  yuzu, viespea prăjită, frunza de mourougue (Moringa Oleifera), numită și maloko, sau muvugue și cartoful dulce (Ipomonea batatas)

2015 a fost un an care s-a aflat sub semnul exotismului,  în care primul alergen rar raportat este yuzu, fruct rezultat din încrucișarea dintre o mandarină (citrus reticulata) și o lămâie (citrus ichangensis) și care a fost responsabil de anafilaxie la o femeie care tolera perfect toate celelalte citrice și care nu a avut nici testele cutanate, nici IgE -uri pozitive pentru alte citrice. Apoi, descoperim în rapoartele rețelei ca alergen rar viespea prăjită al cărei consum a declanșat anafilaxie având un cofactor medicamentos, ibuprofenul, la un pacient cu test prick to prick pozitiv la corpul viespii prăjite. Apoi este menționată frunza de mourougue (Moringa Oleifera), numită și maloko, sau muvugue, care ingerată gătită de un bărbat de 30 de ani îi declanșează anafilaxie fără un cofactor asociat. Prick-testul intens pozitiv cu frunza fiartă demonstrează termorezistența alergenilor implicați. Mai fusese publicat anterior acestui eveniment doar un caz de astm la pulberea de frunze de mourougue. În fine, cartoful dulce (Ipomonea batatas) este ultimul alergen alimentar rar responsabil pentru declanșarea unei reacții anafilactice în același an la un pacient care nu avea nicio altă alergie alimentară în antecedente.

2016  – anafilaxie inaugurală la consumul de prune, mei, semințe de amarant, cunoscută pseudocereală din familia chenopodiaceae, lapte de bivoliță dintr-o mozzarella di bufala, usturoi și rucola

În 2016 apare declarată o anafilaxie inaugurală la consumul de prune, total neobișnuită, la un bebeluș de 10 luni, de altfel caz singular pentru că celelalte alergii raportate la consumul de prune sunt doar co-sensibilizări în contextul anafilaxiei la alte fructe. Apare și singurul caz de anafilaxie la mei conținut într-o friptură vegetariană apărut la un bărbat care creștea peruși pe care îi hrănea cu mei. Calea de sensibilizare alergică a fost probabil cea respiratorie, deși acest pacient nu prezentase niciodată manifestări respiratorii înainte de anafilaxia alimentară. Semințele de amarant , cunoscută pseudocereală din familia chenopodiaceae, care au fost consumate într-un preparat vegetarian, sunt responsabile de o anafilaxie la un pacient fără antecedente alergice, nesensibilizat la polen și fără un cofactor asociat. Apoi, apare menționat laptele de bivoliță dintr-o mozzarella di bufala care a provocat o reacție anafilactică unui copil de 6 ani, alergic la laptele de capră și de oaie și care tolera laptele de vacă. În rapoarte apare și cazul unui copil de 11 luni cu anafilaxie la usturoiul conținut într-o brânză proaspătă, diagnosticul fiind confirmat prin teste prick și IgE specific pozitiv. În sfârșit, rucola, o plantă din familia Brassicaceae încheie lista alergenelor alimentare rare din anul 2016, prin raportarea unei reacții anafilactice la o femeie sensibilizată alergic la multe familii de proteine ​​(defensine, beta-expansine, ribonucleaze, LTP, PR-10), fără a avea în istoricul medical vreo alergie alimentară și care tolera perfect salata verde sau lăptucile, plante din familia Asteraceae.

2017 –  clementina, Drojdia Saccharomyces Cerevisiae, ciupercile boletus (boletus edulis) apiacee, morcov, fenicul și coriandru

În 2017, este raportată o anafilaxie legată consumul unei clementine asociat cu efortul fizic la un copil de 10 ani alergic la piersici și polenul de chiparos, responsabilă de reacția alergică severă fiind proteina Pru p 7. Drojdia Saccharomyces Cerevisiae dintr-o bere artizanală apare menționată că a provocat un bronhospasm sever, urmat de stop cardio-respirator la un bărbat de 69 de ani, care a fost resuscitat cu succes. IgE-urile specifice la drojdie au fost intens pozitive. Apoi, se declară al doilea caz de anafilaxie la ciupercile boletus (boletus edulis) și  ca și în cazul raportat țn 2014, pacientul respectiv tolera perfect ciupercile de câmp (Agaricus hortensis ). Apare raportat apoi al doilea caz de anafilaxie legat de consumul de apiacee , morcov, fenicul și coriandru dintr-o salată, la un pacient alergic la polenul de pelin, graminee, mesteacăn și frasin.

2018 – cafea, icre de belugă, drojdia Saccharomyces cerevisiae, larva viermilor de făină

La începutul anului 2018, cafeaua părea să fie singurul alergen rar responsabil de declanșarea unei anafilaxii severe la un pacient care avusese anterior numeroase reacții alergice mai ușoare mnaifestate ca prurit palmar sau urticarie după ce consuma cafea. Cu mult înainte de crearea Rețelei Allergo-Vigilance, un prim caz de alergie la cafea mai fusese publicat în literatura de specialitate de echipa d-nei profesor Denise-Anne Moneret – Vautrin, care este și fondatoarea rețelei .Cazurile rare publicate, pe de altă parte, au fost toate cazuri cu expunere profesională la cafeaua prăjită inhalată. Mai târziu pe parcursul anului sunt menționate ca alergene rare icrele de belugă care au declanșat o anafilaxie severă la un bărbat de 65 de ani, cu testele prick negative pentru alte icre de somon și de pește balon pe care acesta le consuma fără nicio reacție alergică. Urmează apoi raportarea celui de-al doilea caz de anafilaxie cauzată de drojdia Saccharomyces cerevisiae, mai puțin grav decât cel din 2017. În cele din urmă, apare menționată și o anafilaxie la larva viermilor de făină la un pacient alergic la acarieni, dar nesensibilizat la proteina Pen a1.

2019 –  fructele de goji, annatto, un colorant alimentar cunoscut ca E 160b, mușețel, vinete, zmeură

În 2019, apare menționat un caz de anafilaxie la fructele de goji , de altfel singurul caz raportat în Rețeaua Allergo-Vigilance, dar al doilea caz raportat în Franța. Apoi, este menționat annatto , un colorant alimentar cunoscut ca E 160 b, care a declanșat o anafilaxie la o femeie fără antecedente de alergii, apoi mușețelul (al doilea caz raportat între 2002- 2021), apoi și al doilea caz de anafilaxie raportat la vinete și în finalul raportărilor anului în curs apare un alt alergen alimentar rar, zmeura, cauza de anafilaxie la o adolescentă de 15 ani, polisensibilizată la polenuri și cu IgE specifice pozitive pentru Pru p1 și Pru p7.

2020 – lapte de magariță(2),  mure, pitaya roșie sau „fructul dragonului”, propolis (1 fiolă Arkopharma®), stridii, chimenul, conținut într-un cub de bulion deshidratat

În anul 2020 s-a înregistrat o anafilaxie severă la laptele de magariță, la un pacient cu dermatită atopică care fusese sensibilizat alergic pe cale cutanată prin utilizarea unui săpun din lapte de măgăriță. Acesta avea în istoricul medical un prurit faringian când consuma brânză feta dar nu si la alte tipuri de brânzeturi de oaie și capră. De altfel în același an va fi raportat și un alt caz de anafilaxie la un pacient cu alergie profesională la laptele de măgăriță. Apoi apare menționat cazul de anafilaxie legat de consumul de mure la o tânără sensibilizată la proteina Pru p7 și la LTP-urile din fructe. Anafilaxia la pitaya roșie, sau „fructul dragonului”, apare apoi raportată la un băiețel de 10 ani alergic la semințe de pin și la caju ca dovadă a reacțiilor încrucișate a alergenilor în special cu proteina Ana o2. Urmează apoi o reacție anafilactică la propolis (1 fiolă Arkopharma®), ingerată pe stomacul gol de un băiețel de 10 ani care până atunci suferise doar de un prurit oral tolerabil la consumul de miere. Apoi, este menționat al doilea caz de anafilaxie la stridii ăn intervalul celor 20 de ani, la o fetiță de 5 ani, urmat de o reacție anafilactică la mazăre raportată la un copil de 12 luni. În cele din urmă, chimenul, conținut într-un cub de bulion deshidratat, este indexat ca fiind declanșator de anafilaxie la o tânără sensibilizată la defensina din polenul de pelin, Art v1, și care avea în istoricul ei medical și alte două reacții alergice severe la mango și litchi.

2021 – lăptișor de matca

În anul 2021 apare raportat doar un al doilea caz de anafilaxie la lăptișor de matcă, la o femeie de 30 de ani și ea alergică la miere.

Observații interesante care mai sunt făcute în același articol sunt cele care precizează că alergenii alimentari rari implicați în declanșarea reacțiilor anafilactice privesc în principal adulții (76,7%) și mult mai puțini copii (23, 3%), spre deosebire de datele generale din RAV despre anafilaxiile la alimente care poziționează 45,8% din cazuri la adulți și 54,2% din cazuri sunt în populația pediatrică.Severitatea reacțiilor anafilactice este mai mare la adulți (3 reacții de gradul 4, 30 de reacții de gradul 3 și 45 de reacții de gradul 2) decât la copii (fără reacții de gradul 4, 3 reacții de gradul 3 și 21 de reacții de gradul 2). De asemenea noțiunea de cofactor agravant reacțiile anafilactice este prezentă mult mai mult în cazurile raportate la adulți decât la copii care au suferit anafilaxii alimentare.

Articol tradus și adaptat de:

Dr.  Claudia Adriana Nicolae, medic primar Alergologie și Imunologie Clinică, Președinte și Inițiator AREA

Sursa bibliografică :  Revue Française d’Allergologie ”Vingt ans d’allergènes alimentaires rares déclarés au Réseau d’Allergo-Vigilance®Twenty years of rare food allergens reported to the Allergy-Vigilance Network®”, P.Beaumont, P.Dumond, D.Sabouraud-Leclerc, E.Bradatan, V.Liabeufag

Ultima revizuire a paginii a fost făcută în data de: 23-02-2022
Înregistrează-te
Introdu e-mailul tău pentru a-ți trimite instrucțiuni pentru recuperarea parolei.
Trimite
E-mail:*
Nume:*
Numar de telefon:
Liciteză fară cont