Industria alimentară de sănătate a crescut semnificativ, iar producătorii încearcă să mărească conținutul de proteine din alimente pentru a atrage consumatorii. Dietele pe bază de plante sunt o tendință majoră, iar mazărea reprezintă o sursă bogată de proteine vegetale adăugate în multiple alimente. În ultimii cinci ani, proteina din mazăre a început să fie adăugată în tot mai multe produse alimentare, de la cârnați și cartofi congelați, la înghețată, șuncă feliată și pâine. Deși mazărea nu este percepută de public ca un aliment care poate declanșa reacții anafilactice, utilizarea tot mai frecventă a proteinelor din mazăre în industria alimentară arată că acestea pot fi alergeni ascunși, capabili să provoace reacții severe.
Mazărea, ca și alte leguminoase, conține proteine care pot declanșa reacții alergice. Gradul de alergenicitate al mazărei variază în funcție de stadiul de maturitate al semințelor:
- Mazărea crudă (imatură): La acest stadiu, mazărea are o alergenicitate relativ scăzută, deoarece conține un număr redus de proteine de stocare. Totuși, chiar și semințele imature prezintă capacitate de legare a IgE (anticorpi care declanșează reacții alergice), ceea ce indică un potențial alergenic.
- Mazărea matură: Pe măsură ce mazărea se maturizează, crește concentrația de proteine alergenice, iar capacitatea de legare a IgE devine mai pronunțată. Astfel, semințele mature de mazăre au un risc mai mare de a declanșa reacții alergice.
Au fost identificate două alergene principale în mazăre: Pis s 1 din familia vicilinelor și Pis s 2 din familia convicilinelor. Aceste proteine sunt un exemplu cheie de molecule care pot provoca reactivitate încrucișată. Vicilinele sunt proteine de stocare prezente în semințele mai multor leguminoase, inclusiv mazărea, arahidele, năutul și lintea, fiind esențiale pentru hrănirea plantei în creștere. Le putem compara cu niște „rezerve de energie” pe care planta le păstrează pentru a se dezvolta. Totuși, la unele persoane, sistemul imunitar interpretează greșit aceste „rezerve” ca fiind dăunătoare și declanșează o reacție alergică.
Un alt tip de proteină alergenică din mazăre este proteina de transfer lipidic (nsLTP), cunoscută sub denumirea de Pis s 3. Această proteină a fost asociată cu cazuri de anafilaxie indusă de efortul fizic asociată consumului de mazăre, un tip de reacție alergică severă. Cu toate acestea, studiile recente au arătat că această proteină este prezentă la un nivel foarte scăzut în semințele de mazăre și nu a fost detectată în serul persoanelor alergice la mazăre. Deși proteinele nsLTP sunt cunoscute pentru potențialul lor alergenic în alte plante, în cazul mazării, se pare că ele nu reprezintă un alergen major.
EXEMPLE DE REACȚII ÎNCRUCIȘATE:
- Mazărea și arahidele: Ambele aparțin familiei leguminoaselor și conțin proteine structurale similare, cum ar fi vicilinele, care sunt capabile să declanșeze reacții alergice. De exemplu, o proteină specifică din arahide, cunoscută sub numele de Ara h 1, este similară cu vicilina din mazăre. Studiile au arătat că persoanele alergice la arahide pot dezvolta reacții și la mazăre, deoarece sistemul lor imunitar poate recunoaște și reacționa la aceste proteine similare.
- Mazărea și soia: La fel ca mazărea, soia este o leguminoasă care conține proteine de stocare cu potențial alergenic. Deși există o reactivitate încrucișată între mazăre și soia, studiile clinice arată că acest lucru nu este foarte frecvent, adică nu toate persoanele alergice la soia vor avea automat reacții și la mazăre, și invers. Totuși, în cazul în care o persoană este sensibilizată la una dintre aceste leguminoase, există riscul de reacții alergice și la cealaltă.
- Mazărea și năutul/lintea: În special în zonele mediteraneene, s-a observat o reactivitate încrucișată semnificativă între mazăre, năut și linte. Aceste leguminoase sunt consumate frecvent în aceste regiuni, ceea ce a dus la o prevalență mai mare a reacțiilor alergice multiple în rândul populației. De exemplu, vicilina din mazăre (Pis s 1) poate provoca reacții alergice la persoanele care sunt deja alergice la linte (Len c 1), deoarece aceste leguminoase conțin proteine similare.
- Mazărea și lupinul: Lupinul este o leguminoasă care a devenit mai populară ca ingredient în alimente, dar care poate provoca reacții alergice încrucișate cu mazărea. Studiile au arătat că există o sensibilizare semnificativă între lupin și alte leguminoase, inclusiv mazărea, în special în rândul persoanelor care sunt deja alergice la una dintre aceste leguminoase.
Un alt aspect important al reactivității încrucișate este legătura dintre alergiile la leguminoase și alergiile la polen. Unele persoane care sunt alergice la polen, cum ar fi cel de graminee sau de mesteacăn, pot prezenta și o sensibilizare la leguminoase, inclusiv mazărea. Aceasta se datorează faptului că anumite proteine din polen și leguminoase pot avea structuri similare, ceea ce duce la reacții încrucișate. De exemplu, persoanele cu alergii la polenul de Lolium perenne (iarbă de gazon) sau Olea europaea (măslin) pot avea reacții la mazăre și alte leguminoase, din cauza acestor similitudini.
Deși proteinele din mazăre sunt promovate ca o alternativă sigură la alte surse de proteine, cum ar fi soia sau făina de lupin (care sunt considerați alergeni majori și etichetați ca atare în Uniunea Europeană), există cazuri de reacții alergice severe, inclusiv șoc anafilactic, la aceste proteine, în special la copii. Un studiu din Canada a raportat șase cazuri de copii care au prezentat reacții alergice la alimente care conțineau ingrediente din mazăre. Reacțiile au variat de la simptome ușoare la anafilaxie, inclusiv umflarea feței, dificultăți de respirație și dureri abdominale severe. În majoritatea cazurilor, ingredientul din mazăre nu era evident. Un caz recent ne-o aduce în față pe Hannah și experiența acesteia legată de alergenii ascuși. Aceasta a avut o reacție alergică severă după ce a consumat un croissant cu șuncă și brânză de la Starbucks. În câteva minute a prezentat erupție urticariană pe corp și buzele au început să i se umfle. Surprinsă și îngrijorată, a descoperit că produsul consumat conținea proteine din mazăre, iar cazul ei nu este singurul. Vezi știrea completă aici:
În prezent, legislația cere ca restaurantele și producătorii să ofere informații despre cei 14 alergeni specifici, dar proteinele din mazăre nu sunt încă pe această listă. Această lacună legislativă este deosebit de problematică pentru persoanele alergice, care pot consuma accidental produse ce conțin proteine din mazăre fără a avea posibilitatea de a se proteja în mod corespunzător. De exemplu, într-un context în care proteinele din mazăre sunt utilizate tot mai frecvent în produse diverse, de la cârnați la înghețată, lipsa obligativității de etichetare poate duce la reacții alergice neașteptate și periculoase. Este de asemenea relevant să menționăm că percepția asupra alergiilor alimentare și măsurile de gestionare a acestora pot varia în funcție de contextul cultural și economic. În țările dezvoltate, unde prevalența alergiilor alimentare este mai bine documentată, există o mai mare conștientizare și acces la informații și produse sigure. În schimb, în țările în curs de dezvoltare, aceste aspecte pot fi mai puțin cunoscute sau monitorizate, ceea ce poate duce la o subdiagnosticare a alergiilor și la un risc mai mare de reacții alergice severe.
Prin conștientizarea și vigilența continuă, putem asigura o alimentație sigură și sănătoasă pentru copiii noștri și putem preveni reacțiile alergice severe cauzate de ingrediente alimentare neașteptate.
- https://www.thermofisher.com/phadia/wo/en/resources/allergen-encyclopedia/f12.html
- Abi-Melhem R, Hassoun Y. Is pea our hidden allergen? An American pediatric case series. J Allergy Clin Immunol Glob. 2023 Mar 16;2(2):100090. doi: 10.1016/j.jacig.2023.100090. PMID: 37780801; PMCID: PMC10509857.
- Lavine E, Ben-Shoshan M. Anaphylaxis to hidden pea protein: A Canadian pediatric case series. J Allergy Clin Immunol Pract. 2019;7(6):2070-2071. doi:10.1016/j.jaip.2019.02.010
- Martínez San Ireneo M, Ibáñez MD, Fernández-Caldas E, Carnés J. In vitro and in vivo cross-reactivity studies of legume allergy in a Mediterranean population. Int Arch Allergy Immunol. 2008;147(3):222-230. doi:10.1159/000142045
- Dramburg S, Hilger C, Santos AF, et al. EAACI Molecular Allergology User’s Guide 2.0. Pediatr Allergy Immunol. 2023;34 Suppl 28:e13854. doi:10.1111/pai.13854
- Taylor, S.L.; Marsh, J.T.; Koppelman, S.J.; Kabourek, J.L.; Johnson, P.E.; Baumert, J.L. A Perspective on Pea Allergy and Pea Allergens. Trends Food Sci. Technol. 2021, 116, 186–198. https://doi.org/10.1016/j.tifs.2021.07.017.
