Nutritia este esentiala pentru buna functionare a organismului uman, imclusiv a sistemului imunitar.
Dieta umana contine produse de origine animala si vegetala, care pot fi impartite in:
- Macronutrienti: proteine, carbohidrati, acizi grasi
- Micronutrienti: vitamine, minerale, antioxidanti, probiotice
- Fibre
Principala functie a sistemului imunitar este sa protejeze organismul de agresiunea din partea microorganismelor patogene, sa indeparteze tesuturile afectate si bolnave, sa supravegheze si sa limiteze dezvoltarea celulelor maligne. De asemenea sistemul imunitar are capacitatea de a dezvolta ceea ce se numeste toleranta, proces care impiedica sistemul imun de a distruge propriile celule precum si pe cele inofensive din exterior.
In ultimii ani s-a dezvoltat o ramura a imunologiei, numita imunologie nutritionala, care se ocupa cu studiul impactului nutritiei asupra sistemului imunitar. Se cunoaste pana acum ca deficientele sau insuficientele nutritionale trebuie sa fie corectate pentru a asigura o buna functionare a sistemului imunitar. In ultimii ani tot mai multe studii sugereaza ca pentru anumiti nutrienti, cresterea aportului zilnic peste cantitatile recomandate poate ajuta sistemul imun in lupta impotriva infectiilor si a cresterii rezistentei la microorganisme patogene, cu pastrarea tolerantei la cele nepatogene.
Asadar nutrientii pot media raspunsurile pro si anti inflamatorii si pot modula bolile inflamatorii cronice si autoimunitatea.
In continuare voi prezenta cateva date despre macronutrienti si micronutrienti asupra sistemului imunitar.
Tractul digestiv contine o componenta importanta a sistemului imun; contine tesut limfoid care protejeaza de invazia agentilor patogeni. Acesta se numeste GALT (gut associated lymfoid tissue) si formeaza centrul imunitatii digestive intestinale, unde apare absorbtia nutrientilor si unde antigenele acestora si a microbiomului intestin pot declansa un raspuns imun.
Nutrientii actioneaza asupra microorganismelor intestinale , care fermenteaza ce nu poate fi digerat si absorbit, cum ar fi fibrele, sau metabolizeaza polizaharidele din dieta si le transforma in acizi grasi cu lant scurt, care sunt utilizati de organism ca substrat energetic. In paralel, nutrientii influenteaza si moduleaza microbiomul intestinal, prin cresterea numarului anumitor microbi. Astfel s-a constatat ca dietele bogate in acizi grasi determina schimbarea compozitiei microbiomului iar acest lucru se asociaza cu cresterea riscului de boli cardiometabolice.
Mai mult decat atat, microbiomul regleaza expresia citokinelor si mediaza modificarea ADN ului in celulele sistemului imunitar, in special macrofage, celule efectoare de tipul limfocitelor T helper , si a celor reglatoare. Metabolitii care apar in urma activitatii microbimului, cum ar fi acizii grasi cu lant scurt, polizaharidele A capsulare, lipopolizaharidele moduleaza celulele prezentatoare de antigen care creeaza un mediu propice pentru diferentierea Th0 in Th3 reglatoare, ce are ca efect inhibarea raspunsurilor inflamatorii, adica contribuie la aparitia si pastrarea tolerantei alimentare.
De aceea modificarile din dieta si anumite diete bogate sau exclusiv bazate pe acizi grasi si carbohidrati modifica microbiomul ceea ce determina aparitia colonizarii cu alte tipuri de microorganisme, decat cele obisnuite, astfel incat toleranta alimentara si rezistenta la infectii este influentata, de obicei in sensul scaderii acesteia.
Vitamina C este un micronutrient solubil in apa, cu activitate antioxidanta si efecte antiinflamatorii. Stimuleaza proliferarea si diferentierea limfocitelor B si T, cu cresterea productiei de anticorpi.
Vitamina D este unica deoarece poate fi sintetizata in tegumente atunci cand organismul se expune la soare. In mod clasic se stie ca vitamina D regleaza homeostazia calciului si asigura sanatatea oaselor. Dar vitamina D intervine si asupra sistemului imun, avand efect stimulator asupra acestuia. Vitamina D stimuleaza productia de monocite si macrofage, influenteaza dezvoltarea limfocitelor T reglatoare si productia de celule prezentatoare de antigen (in special celule dendritice). Se presupune ca aportul adecvat de vit D ajuta la functionarea normala a sistemului imunitar. Deocamdata nu exista dovezi stiintifice care sa sustina ca un aport crescut ar aduce beneficii legate de imunitate.
Vitamina E este un nume generic pentru toti tocoferolii si tocotrienolii care au acelasi efect ca si alfa tocoferol. Stimuleaza activarea limfocitelor T, scade mediatorii inflamatiei, regleaza imunitatea celulara.astfel vitamina E protejeaza impotriva infectiilor, atat virale cat si bacteriene.
Zincul (Zn) este un micronutrient esential necesar pentru cresterea, dezvoltarea si metabolismul celulelor. Este crucial pentru functionarea normala a sistemului imun, atat cel inăscut cat si cel dobandit. Astfel Zn contribuie la productia de citokine, proliferarea limfocitara, activarea macrofagelor. Se recunoaste de asemenea si rolul important al zincului in pastrarea tolerantei imune. Deficienta zincului afecteaza aproximativ 30% din populatia globului, si contribuie la scaderea eficientei sistemului imun. Suplimentarea cu zinc a dietei poate ajuta in cazul celor cu deficiente, dar excesul de zinc poate sa afecteze si el sistemul imun.
Macronutrientii, respectiv proteinele, carbohidratii si acizii grasi asigura structura si energia celulara necesara pentru buna functionare a organismului.
Proteinele sunt macronutrienti importanti, deoarece produsii lor de degradare, aminoacizii sunt esentiali pentru sinteza de proteine imune, incluzand citokine si anticorpi. Proteinele au astfel rol imunomodulator, regland activarea imunitatii innascute si dobandite.
Carbohidratii sunt implicati in recunoaterea imuna, ei reprezinta de obicei molecule de pe suprafata celulelor ce sunt recunoscute ca antigene. Ei influenteaza legarea antigenelor, moduleaza recunosterea antigenelor de catre limfocitele T, precum si activarea limfocitelor T si productia de citokine. Sunt implicati in echilibrarea numarului celulelor sistemului imun.
Acizii grasi reprezinta o sursa importanta de energie, sunt componente ale membranelor celulare si moduleaza functiile celulelor, actionand ca molecule semnal. Ei regleaza activarea limfocitelor B si T, proliferarea limfocitelor T, productia de citokine, activarea si apoptoza celulara. Dintre acizii grasi studiati, acizii grasi polinesaturati (PUFA), in speciali cei ce provin din animale marine n-3 PUFA s-au dovedit a avea proprietati antiiinflamatorii importante. Acest lucru se datoreaza capacitatii lor de a inhiba productia de mediatori pro inflamatori si de a stimula productia de citokine antiinflamatorii cum ar fi IL 10.
Probioticele se definesc ca microorganisme vii care, atunci cand sunt administrate in cantitati adcevate, asgura beneficii gazdei. Principalele genuri incluse in probiotice includ specii de Lactobacillus, Bifidobacterium, Streptococcus.
Probioticele au efecte favorabile asupra celulelor prezentatoare de antigen si asupra functiilor mediate celular, crescand astfel rezistenta la infectii.
Concluzii
Nutritia inadecvata influenteaza negativ intregul organism, inclusiv functionarea normala a sistemului imunitar. Se recunoaste din ce in ce mai mult ca aportul de nutrienti influenteaza functia imuna, moduleaza inflamatia cronica si autoimunitatea, scad riscul de infectii. Rolul lor este important atat in medicina omului sanatos, cat si a celui cu diferite afectiuni acute sau cronice.
Desi studiile efectuate pana acum au rezultate promitatoare, este nevoie de mai multe dovezi care sa arate relevanta clinica a suplimentarii acestor nutrienti in alimentatie. De asemenea este nevoie de studii care sa stabileasca clar dozele optime necesare pentru obtinerea de beneficii clinice.
Autor: Cristina Surdu
Bibliografie:
1 Tourkochristou E, Triantos C. The Influence of nutritional factors on Immunological Outcomes. Frontiers of Immunology 2021 12.665968
2 Wu d, Lewis ED, Pae M and Meydani SN Modulation of Immune Function:Analysis of Evidence, Mechanisms and Clinical Relevance. Frontiers of Immunology 2021 9:3160
3 Baeke F Vitamin D:Modulatr of the Immune System. Current opinion of Pharmacology 2010 10:482
4 Den Besten G, van Eunen K, Groen AK. The Role of Short Chain Fatty Acids in The Interplay Between Diet, Gut Microbiota and Host Energy Metabolism Journal of Lipid Res 2013 54:2325
