Alergiile alimentare reprezintă răspunsul imun al organismului după ingestia unui aliment; uneori doar atingerea respectivului aliment poate declanșa o reacție alergică.
Chiar și o cantitate extrem de mică din respectivul aliment poate declanșa reacții severe. Unele persoane au o sensibilitate mai mare, și astfel, pot dezvolta simptome grave, amenințătoare de viață – șocul anafilactic.
Majoritatea reacțiilor alergice apar la scurt timp după contactul cu alergenul (5 minute – o oră), însă există și alergii alimentare întârziate, în cazul lor simptomele apărând chiar în decurs de câteva zile de la expunerea la alergen.
Principalele alimente cu potențial alergen sunt:
- Laptele și produsele lactate
- Ouăle
- Grâul
- Soia
- Arahidele
- Nuciferele (caju, migdale etc.)
- Peștele
- Fructele de mare
- Susanul.
Manifestările clinice sunt diferite, în funcție de mecanismul imun implicat în reacția alergică. Pot fi reacții ușoare, sau grave, amenințătoare de viață. Astfel, sunt descrise mai multe mecanisme implicate în reacția alergică, principalele fiind:
- reacții IgE-mediate,
- non IgE-mediate,
- mixte
1. Reacțiile IgE-mediate au un debut rapid de la expunerea la alergen (apar în 5 minute până la 2 ore de la ingestie):
- Urticaria, angioedemul – sunt cele mai frecvente, apar în câteva minute de la ingestia alergenului;
- Dermatita de contact – apare la nivelul pielii, în zona unde a venit în contact cu
alimentul netolerat; - Simptome respiratorii – astmul, rinita alergică pot apărea frecvent la copiii cu
alergii alimentare; simptomele severe, ce implică afectarea tractului respirator
apar în cazul anafilaxiei, și reprezintă o urgență medicală. - Simptome gastrointestinale – grețurile, vărsăturile, crampele abdominale, diareea
pot fi simptome de însoțire inclusiv în cazul reacțiilor anafilactice. - Anafilaxia/șocul anafilactic – este o urgență medicală, amenințătoare de viață, cu
debut rapid de la expunerea la alergen. Pot apărea simptome ce implică mai
multe sisteme, și ce pot culmina cu hipotensiune, prăbușirea tensiunii arteriale, aritmii cardiace, deces. Persoanele cu istoric de alergii alimentare severe trebuie să aibă întotdeauna asupra lor trusa de urgență (ce include autoinjectorul de adrenalină).
2. Reacțiile nonIgE-mediate apar adesea la nivelul tractului digestiv sau la nivelul pielii, și debutul nu este la fel de brusc ca în cazul celor IgE-mediate.
În cazul acestui mecanism de apariție a reacției alergice, sunt afectate diferite segmente de la nivelul tractului digestiv, simptomele fiind reprezentate de vărsături, diaree cronică, malabsorbție și eșec al creșterii, scaune cu sânge sau mucus.
În cazul sugarilor, simptomele apar la vârste mici (2-8 săptămâni), și cedează treptat după eliminarea alergenului din dieta mamei sau schimbarea formulei de lapte. Dacă sugarului i se administrează ulterior alimentul la care este alergic, simptomele pot apărea cu o întârziere de câteva ore (grețuri, vărsături, respectiv simptome asemănătoare anafilaxiei). În acest caz, este recomandată testarea specifică la medicul alergolog.
La nivelul pielii, pot apărea leziuni herpetiforme (vezicule) însoțite de prurit(mâncărimi) și senzație de arsură. În general, leziunile apar la nivelul coatelor, genunchilor, la nivelul feselor, feței, gâtului sau toracelui. Manifestările pulmonare sunt rare, însă există – sunt caracterizate de pneumonii repetate, anemie feriprivă (cu un nivel scăzut al fierului în sange), eșec al creșterii. Simptomele cedează după eliminarea alergenului din dietă.
3. Reacțiile mixte apar cel mai frecvent la nivelul tractului digestiv și pielii, și sunt reprezentate de următoarele entități:
- Dermatita atopică/eczema: leziuni roșietice, pruriginoase, ce cauzează disconfort. Eliminarea alergenului din dietă duce la ameliorarea simptomelor în decurs de câteva săptămâni, iar expunerea la alimentul incriminat duce la exacerbarea leziunilor.
- Esofagita eozinofilică – simptomele variază în funcție de vârstă; sugarii, copiii mici pot prezenta dificultăți în alimentație, eșec al creșterii, iar copiii mai mari și adulții pot prezenta arsuri, grețuri, vărsături sau dureri abdominale. Adesea, respectarea unei diete stricte duce la ameliorarea simptomelor în majoritatea cazurilor.
- Gastroenterita eozinofilică – poate apărea la orice vârstă, simptomele fiind variate: durere abdominală, grețuri, vărsături, diaree, malabsorbție, scădere în greutate. La sugari, pot apărea vărsături în jet.
Când trebuie să solicităm ajutor de specialitate?
Uneori poate fi dificil să diferențiem cauzele unor simptome. Dacă după consumul unor alimente este prezent unul sau mai multe simptome din următoarele, trebuie să solicităm asistență medicală:
- Grețuri, vărsături, crampe abdominale, diaree (mai ales dacă e prezent mucusul sau striurile de sânge);
- Prurit, apariția urticariei, roșeața pielii, senzația de căldură;
- Edemul (umflarea) buzelor, a limbii, a feței, sau a gâtului;
- Dificultăți în respirație, respirație șuierătoare, tuse;
- Amețeli, sau stare de leșin.
Autor:
Dr. Gabriela Keresztesi, medic specialist medicină internă, voluntar AREA
