Alergiile alimentare sunt o provocare majoră de sănătate publică globală, afectând până la 10% din populația mondială. Tendința este în creștere, în special la copii, afectând calitatea vieții și crescând costurile de îngrijire medicală. Recunoașterea și înțelegerea factorilor materni care pot influența dezvoltarea acestor alergii la copii sunt esențiale pentru identificarea și aplicarea măsurilor preventive eficiente.

Factorii materni care influențează alergiile alimentare la copii

• Genetica și imunomodularea:

            Alergiile alimentare pot fi, uneori, „moștenite” – dacă în familia ta există persoane cu alergii alimentare, există o șansă mai mare să ai și tu. Există anumite gene care te pot face mai susceptibil la dezvoltarea alergiilor. În ceea ce privește imunomodularea, cunoaștem faptul că sistemul nostru imunitar este cel care luptă împotriva bolilor și infecțiilor, dar uneori poate reacționa exagerat la anumite alimente, tratându-le ca pe o amenințare. În timpul sarcinii, corpul mamei trece printr-o serie de ajustări ale răspunsului imunitar, care pot afecta modul în care copilul va răspunde mai târziu la alergeni. Această realitate subliniază importanța factorilor epigenetici, modificați de condițiile de mediu în timpul sarcinii, care pot altera toleranța imunologică la alimente.

            Interacțiunea cu factorii de mediu include tot ce ne înconjoară, de la aerul pe care îl respirăm până la mâncarea pe care o consumăm și substanțele chimice cu care venim în contact. Expunerile la diverși factori de mediu în timpul sarcinii, cum ar fi fumul de țigară sau poluanții, pot induce modificări epigenetice care pot influența dezvoltarea sistemului imunitar al copilului, crescând susceptibilitatea acestuia la alergii alimentare. De asemenea, mai multe studii au demonstrat o corelație între stresul matern prenatal și dezvoltarea alergiilor respiratorii, dermatitei atopice și alergiilor alimentare.

• Dieta maternă și microbiota intestinală:

            Ceea ce mănâncă o mamă în timpul sarcinii poate influența sistemul imunitar al copilului. O dietă echilibrată și variată ajută la dezvoltarea unui sistem imunitar sănătos. Pe de altă parte, o dietă bogată în dulciuri și grăsimi trans poate crește riscul de alergii alimentare la copii. Alimentele ultraprocesate, care sunt sărace în nutrienți și bogate în produse finale de glicozilare avansată (AGEs), sunt deosebit de dăunătoare.

            Microbiota intestinală a mamei influențează microbiota copilului, inclusiv înainte de naștere. Un echilibru sănătos al microbiotei poate reduce riscul de alergii prin modularea răspunsului imun în intestine. Studiile au arătat că un dezechilibru în microbiota intestinală a mamei poate fi reflectat în disbioza nou-născutului, crescând riscul de dezvoltare a alergiilor alimentare. De asemenea și modul de naștere poate avea un impact asupra dezvoltării alergiilor. Copiii născuți prin cezariană pot dezvolta un model diferit de colonizare a microbiotei intestinale, deoarece nu sunt expuși la microbii vaginali ai mamei. Acest lucru poate afecta negativ modul în care sistemul imunitar al copilului răspunde la alergeni.

Intervenții dietetice în prevenirea alergiilor alimentare

            Modificările în dieta mamei în timpul sarcinii și alăptării sunt adesea discutate ca strategii posibile pentru prevenirea alergiilor alimentare la copii. În ultimii ani, cercetările au încercat să clarifice dacă evitarea sau expunerea la alergeni alimentari este mai eficientă.

Evitarea vs. expunerea la alergeni:

            Conform Academiei Europene de Alergologie și Imunologie Clinică (EAACI), evitarea alergenilor alimentari în timpul sarcinii poate avea un efect minimal sau inexistent asupra dezvoltării alergiilor alimentare în copilărie. Aceasta sugerează că dietele care exclud anumite alimente principale nu sunt recomandate, deoarece pot limita aportul de nutrienți vitali și fibre, afectând negativ sănătatea mamei și a copilului. Organizații precum Academia Americană de Alergie, Astm și Imunologie (AAAAI) și Societatea Canadienă pentru Alergie și Imunologie Clinică (CSACI) susțin această recomandare, la fel și Academia Americană de Pediatrie (AAP).

Impactul dietei mediteraneene:

            Studiile au arătat că dieta mediteraneană are un impact favorabil asupra prevenirii alergiilor alimentare. Această dietă este bogată în fructe, legume, cereale integrale, leguminoase, nuci, ulei de măsline și pește, toate recunoscute pentru proprietățile lor antiinflamatoare și bogăția în nutrienți esențiali, cum ar fi polifenolii și acizii grași omega-3.

Suplimentarea nutrițională:

• Probiotice și prebiotice: Probioticele sunt microorganisme vii care, atunci când sunt ingerate în cantități adecvate, mențin sau îmbunătățesc flora microbiană normală a intestinului. Prebioticele sunt ingrediente alimentare nedigerabile care ajută la creșterea sau activitatea bacteriilor benefice în colon. Se crede că ambele pot modifica răspunsul imunitar al organismului și pot ajuta la prevenirea dezvoltării alergiilor, prin conversia prebioticelor în acizi grași cu lanț scurt, care au efecte benefice asupra sănătății celulare și imunitare. Studiile arată rezultate variate în ceea ce privește eficacitatea probioticelor și prebioticelor în prevenirea alergiilor alimentare. Unele cercetări sugerează efecte pozitive, în timp ce altele nu au observat un beneficiu clar, indicând rezultate majoritar nesatisfăcătoare. EAACI nu oferă recomandări specifice pentru sau împotriva utilizării probioticelor și prebioticelor în timpul sarcinii. De asemenea, AAAAI și CSACI nu recomandă suplimentarea cu probiotice pentru prevenirea alergiilor alimentare. Această reținere în recomandare reflectă nevoia de cercetări suplimentare pentru a clarifica rolul probioticelor și prebioticelor în contextul alergiilor alimentare. Ca urmare, ghidurile actuale sugerează prudență și o abordare bazată pe dovezi, fără a promova activ suplimentarea până când nu vor exista date mai concludente.

• Acizi grași Omega-3: Omega-3s (n-3 PUFAs), incluzând acizii alfa-linolenic (ALA), eicosapentaenoic (EPA) și docosahexaenoic (DHA), sunt acizi grași esențiali cunoscuți pentru beneficiile lor asupra sănătății cardiovasculare și neurologice. Studiile au explorat și posibilitatea ca acești nutrienți să influențeze dezvoltarea bolilor mediate de IgE, inclusiv alergiile alimentare. Cercetările sugerează că suplimentarea cu omega-3 în timpul sarcinii poate reduce sensibilizarea la anumite alergene, cum ar fi ouăle și arahidele. Totuși, dovezile sunt mixte, iar unele studii indică faptul că nu există o diferență semnificativă în rata alergiilor alimentare la copii între grupurile cu și fără suplimentare. Suplimentarea cu omega-3 în timpul sarcinii nu este recomandată de EAACI, AAAAI și CSACI datorită dovezilor limitate și incerte privind eficacitatea lor în prevenirea alergiilor alimentare. Se încurajează urmarea unei diete mediteraneene sănătoase, care este esențială pentru dezvoltarea adecvată a fătului și poate include omega-3 din surse naturale, cum ar fi peștele gras.

• Vitamina D și alte vitamine: Vitamina D este esențială pentru reglarea echilibrului calciului și fosforului în corp, și este produsă în piele prin expunerea la lumina solară, sau poate fi obținută din dietă. S-a teoretizat că vitamina D ar putea modula sistemul imunitar și ar putea reduce riscul de reacții alergice. Studiile privind influența vitaminei D asupra dezvoltării alergiilor alimentare la copii au oferit rezultate contradictorii. Suplimentarea cu vitamina D, de asemenea, nu este recomandată de EAACI și AAAAI, ca și în cazul altor vitamine cum ar fi A, C, E, β-caroten, zinc, retinol și cupru datorită lipsei de dovezi clare care să susțină beneficiile acestora în prevenirea alergiilor alimentare. Dacă o femeie însărcinată prezintă deficiență de vitamina D, se recomandă suplimentarea, dar cu scopul de a corecta deficiența, nu neapărat pentru a preveni alergiile alimentare la copil

            Recomandările actuale reflectă nevoia de precauție și echilibru în utilizarea suplimentelor în timpul sarcinii și alăptării, cu accent pe obținerea nutrienților necesari dintr-o dietă variată și echilibrată, în timp ce se evită intervențiile nejustificate până când nu există dovezi mai solide. În toate cazurile, deciziile privind suplimentarea ar trebui luate în consultare cu un profesionist medical.

            Prin urmare, gestionarea riscului alergiilor alimentare la copii necesită o abordare multidimensională care să includă considerații genetice, imunologice, dietetice și de mediu. Recomandările actuale subliniază importanța unei diete bine echilibrate, susținute de o înțelegere aprofundată a influenței factorilor de mediu și a modului de naștere asupra sănătății imunitare a copilului. Deciziile privind dieta și suplimentarea ar trebui luate în consultare cu profesioniști medicali, pentru a asigura cele mai bune practici bazate pe dovezile disponibile și pe necesitățile individuale ale fiecărei mame și copilului său.

Bibliografie:

Manti S, Galletta F, Bencivenga CL, et al. Food Allergy Risk: A Comprehensive Review of Maternal Interventions for Food Allergy Prevention. Nutrients. 2024;16(7):1087. Published 2024 Apr 8. doi:10.3390/nu16071087