Înapoi

Tulburări nutriționale la copiii cu alergii alimentare

Distribuie:
FacebookTwitterLinkedInCopy Link

Alergiile alimentare sunt din ce în ce mai des întâlnite. Cel mai des sunt incriminate laptele de vacă, ouăle, arahidele, nucile, soia, grâul, peștele și fructele de mare.

Tratamentul lor presupune, in primul rând, evitarea alimentului care provoacă reacția. Excluderea lor din mâncărurile pe care le facem pentru copiii noștri poate veni însă nu numai cu beneficiul de a nu mai face reacție alergică, ci și cu dezavantajul unor deficite nutriționale.

Fiecare dintre cele 8 alimente implicate cel mai frecvent are anumiți nutrienți: vitamine și minerale. Privarea de vitamine și minerale poate avea consecințe asupra creșterii și dezvoltării copilului.

Alergiile alimentare pot fi însoțite de un deficit de creștere de diferite grade, de la eșecul de a crește (failure to thrive) până la malnutriție severă. Acest lucru apare ca urmare a faptului că micronutrienții pe care îi găsim în alimentele excluse nu sunt aduși din alte surse alimentare, care, chiar dacă au o cantitate mai mică din aceștia, ar trebui și pot fi folosite pentru a preveni deficitele de vitamine și minerale.

Excluderea produselor lactate

Un regim alimentar de excludere a produselor lactate expune copilul mic, cu vârsta până în 2 ani, la apariția deficitului de vitamina B12 sau de zinc (1). Vitamina B12 este implicată în dezvoltarea normală a sistemului nervos, un proces foarte activ mai ales în primele luni de viață și în formarea celulelor sanguine. Simptomele care apar în cazul acestui deficit sunt nespecifice și pot include greață, vărsături, diaree, hipotonie sau eșec de creștere. Din păcate, nu există un consens pentru criteriile de diagnostic în cazul deficitului de vitamina B12, dar cel mai des folosite sunt nivelurile sanguine de homocisteina și vitamina B12.

Zincul este implicat atât în funcționarea sistemului imun, în aspectul pielii (contribuie la vindecarea rănilor), cât și în integritatea și buna funcționare a tractului gastro-intestinal (2). Datorită faptului că zincul plasmatic nu este un biomarker sensibil, diagnosticul deficitului de zinc se face corelând simptomatologia cu analiza jurnalului nutrițional și cu analize sanguine.

Excluderea produselor lactate mai poate contribui la eșecul de a consuma întreaga cantitate recomandată de calciu. Dintre rolurile acestui mineral în organism amintesc implicarea lui in formarea oaselor, în contracția mușchilor, dar și în transmiterea impulsurilor nervoase. Ca și în cazul zincului, calciul plasmatic nu este un marker sensibil: un nivel normal al acestuia nu se corelează neapărat cu un aport suficient de calciu.

Fosforul este un alt mineral a cărui doză zilnică recomandată ar putea să nu fie acoperită într-un regim de excludere a alimentelor lactate. El este distribuit atât intra, cât și extra celular, cu rol foarte important în producerea și stocarea de energie (3). Fosfatul seric a fost propus ca marker al deficitului de fosfor însă, ca și în cazul altor minerale, nu este foarte sensibil, concentrațiile plasmatice de fosfor fiind reglate la nivel renal și modificându-se destul de puțin chiar și în prezența unui aport inadecvat.

Excluderea oului și produselor cu ouă

Alergia la ou este mai des întâlnită la copii, comparativ cu adulții, și, de cele mai multe ori, vor dezvolta toleranță până ajung la școală (4). Tratamentul implică excluderea din alimentație a oului, ceea ce înseamnă că trebuie incluse alte surse de proteine, cu ajutorul medicului nutriționist diabetolog.

Excludere fructelor oleaginoase: arahide, nuci etc.

Una dintre cele mai des întâlnite, alergia la arahide este, spre deosebire de alergia la ou, de-a lungul întregii vieți, doar 20% dintre copii depășindu-și în mod natural alergia (5). În afară de a evita arahidele, pacienții trebuie să fie atenți să nu consume alimente contaminate și să învețe cum să citească etichetele.

În concluzie:

  1. Copiii cu multiple alergii alimentare necesită evaluare din punct de vedere al creșterii și dezvoltării, dieta de eliminare putând avea un impact pe termen lung.
  2. Aportul de vitamine și minerale trebuie evaluat cu ajutorul analizei jurnalului alimentar, ca parte din fiecare consultație.
  3. Concentrațiile plasmatice ale diferiților markeri nu reflectă întotdeauna aportul inadecvat.

Dr. Mihaela Posea
Clinica Smart Nutrition

Bibliografie:

  1. Kvammen J A.; Thomassen, R, A.; Eskerud M B; Rugtveit J; Henriksen C. Micronutrient Status and Nutritional Intake in 0- to 2-Year-old Children Consuming a Cows’ Milk Exclusion Diet. Journal of Pediatric Gastroenterology and Nutrition. may 2018, 2018, Vol. 66, 5, pp. 831-837.
  2. Krebs NF, Miller LV, Hambidge KM. Zinc deficiency in infants and children: a review of its complex and synergistic interactions. Paediatr Int Child Health. Nov, 2014, Vol. 34, 4, pp. 279-288.
  3. M, Calvo S. Phosphorus. Advances in Nutrition. Nov, 2013, Vol. 6, 6, pp. 860-862.
  4. Mathew P, Pfleghaar J L. Peanut Allergy. [Updated 2019 Feb 12]. StatPearls [Internet]. Treasure Island. jan, 2019.
  5. Patel R, Koterba AP. Peanut Allergy. [Updated 2019 Feb 12]. StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL). jan, 2019.
Ultima revizuire a paginii a fost făcută în data de: 23-02-2022
Înregistrează-te
Introdu e-mailul tău pentru a-ți trimite instrucțiuni pentru recuperarea parolei.
Trimite
E-mail:*
Nume:*
Numar de telefon:
Liciteză fară cont