Mituri și preconcepții despre diagnosticul de astm

• Mit: Astmul este doar o boală a copilăriei.

Realitate: Astmul se dezvoltă de obicei în copilărie, dar poate persista până la maturitate. Uneori, copiii par că au „depășit” astmul, dar simptomele pot reveni la vârsta adultului tânăr sau atunci apar pentru prima oară. Dacă simptomele copilului se îmbunătățesc în timp, nu presupuneți că nu mai are nevoie de tratament, ci discutați cu medicul curant despre actualizarea Planului de Acțiune pentru tratamentul astmului.

• Mit: Astmul este o afecțiune psihologică.

Realitate: Deși stresul emoțional poate declanșa o criză de astm, astmul nu este o condiție psihologică sau o boală mentală. Astmul este o boală inflamatorie cronică a căilor respiratorii care poate avea mai mulți factori declanșatori: 

alergenii din interiorul, din afara casei sau de la locul de muncă,

• infecțiile virale, 
• contactul cu aerul rece, 
• efortul fizic, 
• fumul de tutun, 
• stresul, 
• unele medicamente pot induce sau declanşa criza de astm. 

Anumite condiții psihologice pot provoca simptome asemănătoare astmului. De exemplu, un atac de panică poate provoca dificultăți de respirație, dar aceste simptome nu răspund de obicei la tratamentul specific astmului deoarece nu au aceeași cauză. 

• Mit: Copiii cu astm nu pot face sport sau exerciții fizice

Realitate: Orice exercițiu fizic ajută la îmbunătățirea funcției pulmonare și este esențial pentru menținerea sănătății respirației. Reducerea greutății corporale reduce riscul de astm și ajută persoanele care suferă de această afecțiune să respire mai ușor îmbunătățindu-le semnificativ calitatea vieții și starea de spirit. 

• Mit: Toți pacienții cu astm au același tip de boală.

Realitate: Conversațional în societate se discută despre astm ca și cum ar fi o boală care se manifestă la fel la toți pacienții. În realitate există mai multe forme de astm:

• Pacienții cu astm pot avea simptome diferite ca forme și severitate, 
• Pot exista diferiți factori externi care declansează crizele,
• Pacienții cu astm pot fi tratatați cu tipuri diferite de medicație. 

Astmul poate fi ușor, moderat sau sever. Majoritatea pacientilor cu astm au forme ușoare sau moderate care pot fi controlate cu medicație inhalatorie. Există un procent de până la 10*% din pacienți care au forme severe și care necesită și alte tipuri de medicație. 

• Mit: Astmul poate fi vindecat 

Realitate: Nu există nici un remediu pentru astm, dar cu un tratrament prescris de specialist urmat cu regularitate acesta poate fi controlat, permițând astfel pacienților să trăiască o viață plină și productivă.

Mituri și preconcepții despre exacerbări/ declanșatori în astm

• Mit : Dacă nu avem respirație șuierătoare, nu este astm.

Realitate: Astmul se caracterizează prin „crize” manifestate prin: senzaţie de lipsă de aer, greutate în respiraţie (dispnee), presiune toracică, respiraţie șuierătoare („fluierături”, wheezing) și tuse. Respirația șuierătoare apare din cauza trecerii aerului prin căile respiratorii îngustate și este un simptom des întâlnit în astm. Wheezingul poate lipsi în anumite forme de astm tusigen sau în crizele severe

• Mit: Atacurile de astm au întotdeauna un debut brusc și sever.

Realitate: Majoritatea atacurilor de astm se dezvoltă lent cu o creșterea treptată a simptomelor, cum ar fi strângerea pieptului, senzație de respirație grea, tuse și respirație șuierătoare. Recunoașterea timpurie a simptomelor vă poate ajuta să abordați problemele înainte ca un atac de astm să devină sever.

• Mit: Aveți astm numai atunci cand aveți probleme cu respirația.

Realitate: Astmul este o afecțiune cronică, ceea ce înseamnă că este acolo tot timpul. Persoanele cu astm bronșic au o inflamație a căilor respiratorii chiar și atunci când nu sunt prezente simptomele.

• Mit: Concentrația de oxigen din sânge scade întotdeauna în timpul unei crize de astm

Realitate: O parte dintre pacienții cu astm pot avea o scădere a nivelului de oxigen din sânge, dar nu este obligatoriu pentru toți pacienții. De obicei pacienții astmatici compensează foarte bine nivelul oxigenului, care poate fi normal chiar în cazul unor crize sau exacerbări severe. Din acest motiv este important ca pacienții să nu iși autoevalueze gravitatea crizei doar pe nivelul concentrației de oxigen din sângele periferic.

• Mit: Fumatul nu afectează pacienții cu astm

 Realitate: Fumatul crește riscul de agravare al astmului. Pacienții astmatici care fumează au risc mai mare de a face forme mai severe de astm: control slab al simptomelor (simptome frecvent- tuse, șuierat, sufocare), modificarea funcției respiratorii (spirometrie cu valori scăzute), răspuns diminuat la tratamentul de astm. În ciuda acestor lucruri, pacienții cu astm subestimează impactul fumatului asupra sănătății. Ei trebuie încurajați activ să renunțe la acest obicei care împiedică obținerea controlului bolii.

• Mit: Trecerea la un climat uscat poate vindeca astmul.

Realitate: O schimbare a mediului poate avea un impact temporar asupra ameliorării simptomelor astmului, dar nu va vindeca boala. Reducerea factorilor declanșatori de astm în mediul dumneavoastră poate fi mai utilă decât trecerea la un climat diferit.

Mituri și preconcepții despre tratamentul astmului

• Mit : Medicamentele pentru astm sunt periculoase și își pierd eficacitatea în timp.

Realitate: Medicamentele pentru astm sunt sigure și esențiale pentru gestionarea și controlul astmului.

Tratamentul unei afecțiuni cronice, cum este astmul, necesită o rutină specifică de utilizare a medicamentelor pe termen lung, dar acest lucru nu presupune dezvoltarea vreunei dependențe periculoase. Dimpotrivă, un tratament corect aduce reale beneficii pacienților menținând boala sub control și îmbunătățindu-le vizibil calitatea vieții. 

Medicamentele de urgență (de salvare) se administrează la primele semne de înrăutățire a simptomelor astmatice și sunt necesare și eficiente în timpul unei crize. Ele stopează și ameliorează simptomele astmatice, dar nu tratează și nu controlează inflamația din căile respiratorii. 

Medicamentele de control (de întreținere) — se administrează în fiecare zi, pentru a preveni apariția simptomelor și a crizelor de astm. Aceste medicamente, cum sunt și corticosteroizii inhalatori, pot fi necesare zilnic. 

Niciun medicament folosit pentru tratamentul astmului nu s-a dovedit a-și pierde eficacitatea, chiar și atunci când este utilizat pe termen lung.

• Mit: Medicamentele pentru astm sunt periculoase pentru femeile însărcinate.

Realitate: Pe perioada sarcinii este esențial ca astmul să fie ţinut sub control. Medicul specialist va analiza care sunt opțiunile terapeutice ce pot fi utilizate în siguranţă. Astmul necontrolat și gestionat incorect poate dăuna atât mamei, cât şi copilului.

• Mit: Persoanele care suferă de astm au nevoie de medicamente numai atunci când se simt rău.

Realitate: Există forme ușoare de astm în care pacienții au nevoie doar ocazional de medicamente. Mare parte dintre pacienții cu astm trebuie să-și gestioneze zilnic afecțiunea cu ajutorul medicației de întreținere. Este important să primească tratamentul potrivit chiar și în cazul simptomelor ușoare, astfel încât acestea să nu se înrăutățească ulterior. Astmul este o boală care are o evoluție cronică. Inflamația este prezentă în căile respiratorii, dar boala este resimțită de pacient mai ales în timpul crizelor. Între ele, acesta se poate simți bine și se poate crede perfect sănătos.

• Mit: Medicația de nevoie (ventolin, salbutamol) poate să vindece astmul

Realitate:Medicația administrată de nevoie (Ventolin, Salbutamol) ajută pacientul pe moment, producând mărirea (dilatarea) bronșiei și duce la ameliorarea simptomelor, dar nu ajută pacientul pe termen lung. Pacienții cu astm trebuie să se adreseze medicului pentru a primi medicație de fond pe termen lung care să determine controlul bolii.

• Mit:Steroizii inhalatori folosiţi pentru tratarea astmului pot dăuna dezvoltării copilului astmatic.

Realitate: Dacă este utilizată corect, medicația inhalatorie cu corticosteroizi nu afectează dezvoltarea copilului care suferă de astm. Dimpotrivă, gestionarea deficitară a astmului poate încetini creşterea unui copil, de aceea este esențial ca medicul curant să elaboreze cel mai bun plan de acţiune pentru tratarea astmului copilului.

• Mit: Astmul se poate trata cu suplimente alimentare

 Realitate: Nu exista dovezi stiintifice care sa arate ca suplimentele alimentare ce contin vitamine sau se extrag din plante sunt eficiente in obtinerea controlului astmului.

• Mit: Medicația pentru astm este folosită doar atunci când o persoană are un atac de astm.

Realitate: Medicamentele sunt unul dintre cele mai importante instrumente pentru gestionarea simptomelor astmului și prevenirea agravării acestora. Acestea includ medicamente de control zilnice și pe termen lung, care sunt diferite de medicamentele utilizate pentru a trata un atac de astm. Important este să luați medicamentele așa cum vi se prescriu în fiecare zi, chiar dacă nu aveți simptome.

• Mit: Astmul nu este mare lucru, nimeni nu moare din cauza acestuia și este o boală ușor de controlat.

Realitate: Astmul reprezintă o importantă problemă de sănătate publică care necesită supraveghere și evaluare continue. Statisticile mondiale sunt uluitoare: există în continuare o creștere importantă a numărului de pacienți, în condițiile expunerii la factori de mediu ca poluarea, fumatul și alergenii. 

Studiile arată că 339 de milioane de persoane suferă de astm în întreaga lume, iar aproximativ 10 persoane mor în fiecare zi din această cauză. Povara astmului afectează calitatea vieții pacienților și a familiilor lor, dar împovărează și societatea prin costurile directe și indirecte.

Astmul este o boală care nu poate fi vindecată, dar prin obținerea unui diagnostic corect și dezvoltarea unui plan de tratament, poate fi ţinută sub control cu ajutorul medicaţiei. Pentru a evita exacerbările sau agravările, este esențial ca pacientul astmatic să respecte tratamentul în conformitate cu faza bolii.

• Mit : Medicația împotriva astmului creează dependență.

Realitate: Medicamentele de întreținere care tratează și respectiv controlează astmul se administrează zilnic. Acestea ameliorează simptomele și previn apariţia crizelor de astm. Mulți oameni cred că medicația pentru astm poate da dependență, deoarece poate conține corticosteroizi. Dar pacienții care suferă de astm își folosesc zilnic medicația inhalatorie antiinflamatoare tocmai pentru a preveni apariția simptomelor și a obține un control al bolii și nu pentru că au dezvoltat o dependență.

Mituri și preconcepții despre Astm și COVID-19

• Mit: Nu pot să fac diferența între simptomele de astm și simptomele de COVID-19.

Realitate: Principalele simptome de COVID-19 sunt temperatură ridicată, o tuse nouă, continuă – aceasta înseamnă tuse mult mai mult de o oră sau 3 sau mai multe episoade de tuse în 24 de ore (dacă aveți de obicei tuse, poate fi mai rău decât de obicei) și pierderea sau modificarea simțului normal al mirosului sau al gustului. Astmul se caracterizează prin senzaţie de lipsă de aer, greutate în respiraţie (dispnee), presiune toracică, respiraţie șuierătoare („fluierături”, wheezing) și tuse. Cu ajutorul unui peakflowmetru este un mod bun de a vă urmări astmul și de a ajuta la diferența dintre simptomele astmului și simptomele COVID-19.

 

• Mit: Dacă am astm, sunt mai predispus să dezvolt o formă severă de COVID-19.

Realitate: Este important de știut că în prezent nu există dovezi ale ratei crescute de infecție la cei cu astm. Și, deși Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor afirmă că pacienții cu astm bronșic moderat-sever ar putea prezenta un risc mai mare de boală mai severă, nu există date publicate care să susțină această determinare în acest moment. Au existat multe studii privind relația dintre COVID-19 și astm. Până în prezent, marea majoritate a acestor studii nu au găsit un risc crescut de severitate a bolii COVID-19 la cei cu astm. Mai mult, nu pare să existe nicio indicație că astmul este un factor de risc pentru dezvoltarea bolii COVID-19. Cu toate acestea, câteva studii au sugerat că astmul non-alergic poate fi asociat cu o boală COVID-19 mai severă, deși nu este clar în aceste studii că subiecții nu au avut boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC), care este o risc de COVID-19 sever.

•  Mit: Dacă am astm și am inceput sa am simptome de COVID-19 ar trebui sa opresc medicația pentru astm.

Realitate: Nu. Medicația pentru astm poate fi luată în siguranță dacă aveți coronavirus și este o parte esențială a asistenței medicale. Dacă vi se prescriu steroizi orali, cum ar fi prednisonul, pentru simptomele astmului, ar trebui să le luați conform prescrierii. Experții sunt de acord că este sigur să luați medicația dacă aveți coronavirus și este crucial sa o luați dacă aveți simptome de astm bronșic în exacerbare.

•  Mit: Inhalatorul pentru astm îmi va ajuta pentru simptomele de COVID-19.

Realitate: Rețineți că inhalatorul dvs. de ameliorare ajută la simptome precum respirația, tuse sau apăsarea toracică cauzate de astm. Este posibil să nu ajute aceste simptome dacă sunt cauzate de COVID-19. Acest lucru se datorează faptului că astmul și COVID-19 pot provoca simptome similare, dar dintr-un motiv diferit. Inhalatorul dvs. acționează numai împotriva simptomelor cauzate de astm. Dacă aveți dubii, urmați planul de acțiune pentru astm și utilizați medicamentul pentru a trata simptomele toracice. Dacă acest lucru nu funcționează și întâmpinați dificultăți de respirație, solicitați imediat asistență medicală.

• Mit: Corticosteroidul (oral sau inhalator) ca tratament de control al astmului,este contraindicat în boala COVID-19.

Realitate: Este recomandat sa continuați să luați medicamentele pentru control al astmlui și să nu le opriți. Datele care sugerează că corticosteroizii ar putea crește eliminarea SARS-CoV-2 provin din tratarea pacienților spitalizați cu coorticosteroizi sistemici doar pentru boala virală. Utilizarea corticosteroizilor pentru tratarea altor boli (cum ar fi astmul bronșic) nu a fost studiată. Cu toate acestea, persoanele cu astm sunt puse pe medicamente controler pentru a-și ține astmul sub control. În actuala pandemie, cel mai bun lucru pe care îl poate face o persoană cu astm (în ceea ce privește astmul) este să-și păstreze astmul sub control. Oprirea unui medicament controler va pune persoana în pericol de a dezvolta o exacerbare a astmului, iar tratamentul unei exacerbări va necesita probabil să mergeți în serviciul de urgență , unde individul are un risc mult mai mare de a fi expus la cineva cu COVID-19. Deci, într-un fel, continuând să țină astmul sub control, persoana cu astm își reduce de fapt șansele de expunere la COVID-19. Este demn de remarcat faptul că există versiuni sezoniere ale coronavirusurilor care s-au dovedit a provoca exacerbări ale astmului. Virusul SARS-CoV-2 (cum ar fi SARS-CoV și MERS-CoV, celelalte două coronavirusuri pandemice) nu pare să provoace exacerbări ale astmului. Cu toate acestea, este întotdeauna important ca pacienții cu astm să își păstreze astmul sub cel mai bun control posibil. În acest fel, plămânii lor vor fi cel mai bine pregătiți în cazul în care orice infecție sau alergen duce la o exacerbare a astmului lor.

•  Mit: Dacă am astm, nu mă vaccinez pentru COVID-19.

Realitate: Este important să vă vaccinați atunci cand astmul este controlat, mai ales dacă sunteți cunoscut cu forme severe de astm sau dacă ați avut vreodată o internare de urgență în spital pentru astmul dumneavoastră sau vi s-au prescris vreodată trei cure de comprimate cu corticosteroizi într-o perioadă de trei luni.

•  Mit: Dacă urmez tratament biologic pentru astmul bronșic, nu mă pot vaccina pentru COVID-19.

Realitate: Multe persoane cu astm sever iau medicamente numite biologice (cunoscute sub numele de anticorpi monoclonali) alături de medicamentele lor obișnuite pentru astm. Nu există dovezi care să sugereze că vaccinul anti-COVID-19 Pfizer / BionNTech sau Oxford / AstraZeneca este nesigur pentru persoanele care fac tratament biologic. Sfatul ar fi să nu primiți vaccinul COVID-19 și tratamentul biologic în aceeași zi și, dacă este posibil, să lăsați 7 zile între administrarea vaccinului COVID-19 și tratamentul biologic pentru astm. Cu toate acestea, aceste decizii ar trebui luate de medicul dvs., deci este important să nu încetați să luați sau să schimbați niciunul dintre medicamentele dvs. fără să le discutați mai întâi.

•  Mit : Persoanele cu astm nu ar trebui sa poarte mască în timpul pandemiei COVID-19.

Realitate: Potrivit OMS, măștile medicale atunci când sunt purtate în mod corect nu vă determină să respirați mai mult dioxid de carbon sau să vă reduceți nivelul de oxigen Cu toții trebuie să lucrăm împreună pentru a încetini răspândirea noului coronavirus. Dacă întâmpinați probleme la purtarea unei măști, puteți încerca un alt model de mască. A purta un fel de mască respirabilă este mai bine decât nimic. O mască de față poate fi doar inconfortabilă.

Autori:

Dr. Claudia Adriana Nicolae, medic specialist alergologie și imunologie clinică, Președinte și inițiator AREA

Dr. Monica Popa, medic specialist alergologie și imunologie clinică, voluntar AREA

Dr. Cristina Surdu, medic specialist alergologie și imunologie clinică, voluntar AREA