Ar putea cineva să dezvolte diverse simptome alergice doar în lunile septembrie, octombrie și noiembrie sau să prezinte odată cu venirea toamnei exacerbări ale unei simptomatologii alergice preexistente? Categoric, da!

Cauzele alergiilor de toamnă

Iată și câteva dintre cauzele majore care ar putea fi implicate în producerea alergiilor de toamnă:

• Polenul buruienilor, în special cel de Ambrozie sau iarba pârloagelor şi cel de pelinariţă, pelinul negru sau Artemisia vulgaris
• Sporii de mucegai, adesea găsiți pe frunzele umede din parcuri şi grădini, în special aparţinând speciilor Alternaria alternata şi Cladosporium herbarum
• Acarienii sau acele vieţuitoare microscopice care se găsesc în praful de casă
• Veninul viespilor care devin tot mai prezente acolo unde apar fructele dulci ca strugurii, prunele, merele sau perele

Simptomele alergiilor de toamnă

Care ar fi simptomatologia sugestivă pentru diversele reacții alergice care sunt declanșate de contactul cu alergenele respiratorii, adică de inhalarea sau contactul pielii cu grăuncioarele microscopice de polen, sporii minusculi de mucegai sau praful de casă?

Ea pornește de la:

• strănuturi în salve, congestionarea puternică a mucoaselor nazale care se traduce prin înfundarea aproape completă a nasului, secreții nazale abundente, mâncărimi de nas, dar și în urechi, în cerul gurii sau faringe,
• înroșirea ochilor,  lăcrimare, mâncărime intensă sau umflături ale pleoapelor,
• crize de tuse seacă, iritativă, respirație dificilă sau șuierătoare,

ajungând până la:

• uscăciunea pielii, cu mâncărime și înroșirea ei în diferite zone, în care pot apărea și erupții persistente acoperite de mici vezicule sau cruste,
• insomnie, nervozitate, lipsă de concentrare sau oboseală permanentă

Toate aceste semne și simptome sugerează prezența unei rinoconjunctivite alergice, asociată de foarte multe ori cu astm alergic, dar și de exacerbări ale dermatitei atopice sau apariția unor diverse erupții cutanate alergice datorate concentrației foarte mari de polen din atmosferă.

Multe persoanele care au alergii declanșate de polenurile de buruieni, au adesea și simptome atunci când mănâncă anumite alimente. Bananele, dovleceii, ceaiul de mușetel, țelina, semințele de floarea-soarelui, feniculul, chimionul, castraveții sau pepenii le pot provoca simptome ciudate de genul furnicăturilor și mâncărimilor de buze, sau la nivelul faringelui, edeme de buze sau limbă, arareori înșoțite de răgușeală sau dificultate la înghițire. Acestea sunt cunoscute sub denumirea de sindrom de alergie orală sau acea alergie încrucișată între polenuri legume, fructe, condimente.

Este mai mult decât evident faptul că toate aceste manifestări alergice vor conduce inevitabil la o profundă afectare a calității vieții celui care le-a dezvoltat. De aici vine și preocuparea firească dacă cineva poate anticipa un astfel de risc, dacă se încadrează de la început într-o categorie mai predispusă spre diverse tipuri de alergii. Pentru o problemă atât de complexă va exista un răspuns pe măsură, respectiv știi că ai în familie un istoric de boli alergice, probabilitatea ca și tu să dezvolți o formă oarecare a acestora este foarte mare. Exprimarea unei predispoziții genetice se face însă și în funcție de factorii de mediu(poluare,modificările de climă), alimentație, tratamente antibiotice administrate abuziv, dar și modificările apărute în compoziția microbiomului pielii, mucoaselor respiratorii sau a florei intestinale.

Când discutăm însă despre reacțiile alergice la veninul de albine sau viespi, acestea se pot produce și fără să existe o anumită predispoziție genetică și pot avea manifestări polimorfe de la edeme la locul înțepăturii, cu înroșirea și inflamația zonei, până la erupții urticariene, dificultăți de înghițire sau respirație, crampe abdominale cu vărsături și scaune diareice, puls diminuat, amețeli și pierderea stării de conștiență. Cu alte cuvinte paleta reacțiilor care pot apărea este foarte largă, de la reacții locale ușoare sau extinse, până la reacții sistemice moderate sau șoc anafilactic.

Diagnosticarea și tratamentul alergiilor de toamnă

Diagnosticarea corectă a acestor reacții este făcută de specialistul alergolog cu ajutorul testărilor cutanate, fie prick, prin înțepătură, fie patch, epicutanate sau cu plasturi. De multe ori el poate apela și la determinări din sânge ale anticorpilor caracteristici reacțiilor alergice, adică IgE-urile specifice unor alergene sau unor molecule provenite din diversele surse alergenice. Când se indică acest gen de testări speciale de alergologie moleculară se urmărește, de cele mai multe ori, stabilirea unui diagnostic alergologic de mare precizie și a relevanței clinice a diferitelor sensibilizări alergice dezvoltate, evidențiate prin testările clasice, cutanate.
Opțiunile de tratament pentru persoanele care suferă de diverse alergii în lunile de toamnă sunt personalizate în funcție de tipul acestora, ca și de prezența lor în diverse combinații. O variantă de medicație aleasă este una strict simptomatică, compusă din preparate antihistaminice, sprayuri decongestive, antialergice sau antiinflamatoare nazale, picături pentru ochi, diverse inhalatoare ca medicație de criză și medicație antiinflamatoare pentru obstrucția bronșică din astmul alergic și emoliente, dar și creme cortizonice pentru controlul simptomatologiei cutanate.

Una dintre cele mai bune opțiuni de tratament care poate aduce un beneficiu real prin influențarea pe termen lung a evoluției alergiilor dezvoltate este vaccinarea cu extracte alergenice sau imunoterapia alergen specifică. Alegerea acestei variante este influențată de necesarul foarte mare de medicație simptomatică, dar și de încercările disperate de a evita contactul cu alergenele în cauză, adică aplicarea acelor reguli de profilaxie. Se știe, de altfel, că acest lucru nu ar putea să fie fezabil pentru foarte mulți, întrucât pur și simplu nu se pot evita factorii declanșatori ai reacțiilor alergice, mai ales când se aduce în discuție polenul extrem de agresiv al buruienilor care înfloresc în această perioadă a anului. Și de departe, vedeta sezonului este Ambrozia, iar alergiile declanșate de polenul acesteia au atins cote îngrijorătoare care impun urgent aplicarea unor reguli stricte legate de stârpirea ei și declararea ei ca plantă de carantină.

Când vine vorba despre reacțiile alergice la înțepături de insecte, în mare parte acestea sunt, de asemenea, destul de greu de evitat. De aceea o persoană care a trăit o astfel de experiență va purta în permanență cu ea o trusă de urgență care în afara medicației antialergice, cortizonice sau a unui inhalator pentru criza de astm, va conține obligatoriu și un autoinjector cu adrenalină, singura medicație salvatoare de viață.

După cum puteți vedea, evaluarea simptomelor alergiei și a factorilor declanșatori nu este o sarcină ușoară și de cele mai multe ori este mult mai bine să o lăsați la latitudinea experților.

Astfel, dacă v-ați confruntat cu simptomele uneia dintre alergiile de toamnă este corect să cereți cât mai repede ajutorul unui alergolog.

Autor:

Dr. Claudia Adriana Nicolae, medic specialist alergologie și imunologie clinică, Președinte și inițiator AREA