Testarea alergiilor poate părea înfricoșătoare atât pentru copilul vostru cât mai ales pentru voi, părinții. Aș vrea să utilizați acest ghid pentru a vă ușura temerile și pentru a vă menține calmul în cabinetul medicului alergolog.

Asimilați testarea alergologică cu un ritual simplu prin care alergologul încearcă să identifice vinovații din spatele reacțiilor alergice ale copilului vostru. Deși mesajul e relativ simplu, asta nu înseamnă că nu vă poate provoca anxietate.

Dacă aveți temeri legate de testele alergice încercați să nu le răspândiți contagios în întreaga voastră familie, mai ales din perspectiva că acestea ar putea să-i declanșeze copilului vreo reacție alergică gravă!

Când ești părintele unui copil cu alergii  poți fi angoasat și pentru că ai din propria-ți copilărie câteva amintiri traumatizante legate de testările alergologice și să nu discutăm despre bunicii copilului tău care pot intra în acestă ecuație având  o încărcătură emoțională dublă.

De aceea, prin înțelegerea cât mai exactă a procedurii de testare și a modului prin care vă puteți pregăti copilul pentru această experiență, veți fi toți, cu mic, cu mare, mult mai liniștiți la marea întâlnirea cu alergologul.

Pregătirea pentru testele cutanate alergologice presupune mai multe aspecte.

Trebuie să știți în primul rând că există mai multe tipuri de teste cutanate:

1. Testul cutanat prick, sau prin înțepătură, prin care se pot introduce de cele mai multe ori într-o versiune prelucrată standardizată, alergene provenite din diferite surse în stratul superficial al pielii, cu ajutorul unei zgârieturi punctiforme produsă de o lanțetă de plastic sau metal, care are un vârf mic ascuțit. În interpretarea lor se va folosi ca reper reacția pielii la două tipuri de controale, unul negativ (soluție salină) și unul pozitiv (histamină).

2. Testul cutanat intradermic, mai puțin prietenos, în care alergologul utilizează un ac mic pentru a injecta alergenele în stratul mai profund al pielii (se practică mai ales în testările la medicamente)

3. Testul epicutanat sau patch, care presupune aplicarea pe piele a unor mici dispozitive adezive de tipul unor plasturi care conțin diferite substanțe alergenice.

4. Test de provocare la gheață prin care pielea va fi pusă în contact cu un cub de gheață care va fi  ținut pe loc 4 minute, după care va fi  înlăturat și zona va mai fi urmărită încă 5-10 minute.

Pregătirea  psihologică pentru testele cutanate trebuie să înceapă cu ceva timp înainte de testul real și  trebuie să vă informați asupra intervalului de timp în care veți întrerupe medicația antialergică pe care o primește copilul, interval  care poate varia în funcție de medicament dar și de tipul de testare care se va face.

Discutați cu medicul care v-a îndrumat către serviciul de alergologie despre opțiunile pe care le aveți pentru a gestiona cât mai corect reacțiile alergice în acea  perioadă de timp  în care copilul nu mai primește  medicația care îi poate influența rezultatele testelor cutanate. Dacă aveți nelămuriri, mai bine solicitați informațiile direct alergologului care urmează să-i facă testarea.

Când povestiți copilului despre viitoarele teste pe  piele, prezentați-i-le într-o variantă cât mai atractivă și prietenoasă.

Explicați copilului că medicul alergolog va face un anumit test ca să afle ce anume îl face să se scarpine sau îi produce bubițele de pe piele, ce îi declanșează  strănuturile repetate, îi face nasul să curgă sau să fie înfundat, de ce tușește când aleargă afară sau îl doare burtica după ce mănâncă anumite alimente.

Asigurați-vă că ați înțeles cât mai bine la ce risc va fi expus copilul în timpul testării cutanate, și fiți cât mai calmi pentru că  echipa medicală este acolo pentru a-l proteja de orice  reacții periculoase.

Nu uitați să semnați consimțământul pentru acestă procedură!

Dacă copilul dumneavoastră  este curios despre modul în care  va simți testul,  vă sugerez  utilizarea unei scobitori din plastic pentru a apăsa ușor pe piele sau lipirea unui plasture pe o zonă pe care ulterior o fotografiați demonstrativ. Odată ajuns în cabinetul de alergologie, copilul o să poată vedea  sau atinge instrumentele  folosite pentru testare. Asigurați-vă copilului că acest test nu va provoca sângerare, dar s-ar putea să simtă mâncârime dacă este alergic la materialele de testare.

Nu ar fi o idee rea ca să prezentați micuțului trusa care conține sticluțele cu extracte alergenice ca pe o cutie specială cu parfumele sau poțiuni magice iar lanțetele ca pe niște bețișoare magice cu ajutorul cărora prietenul alergolog le poate face mici tatuaje. După ce i se va  dezinfecta pielea, picăturile cu extracte alergenice sau fragmentele din fructe, legume sau alte alimente vor fi aplicate pe spatele sau pe antebrațe.

Din experiența mea,majoritatea copiilor nu plâng dar, cu toate acestea, fiți gata să vă liniștiți copilul și eventual să ajutați echipa să-l imobilizeze, dacă va fi  necesar.

Dacă sunteți niște părinți informați veți reacționa calm, reușind să vă ajutați copilul să treacă cu bine peste acestă experiență.

Ați putea să aduceți cu voi o jucărie, un smartphone, un dispozitiv de joc portabil, cărți sau puzzle-uri pentru a vă păstra ocupat copilul atât pe parcursul testării cât și în perioada următoare în care veți aștepta rezultatul. Dacă aveți un  bebeluș sau un  copil mititel puteți incerca să-l mângâiați cu un cântecel, cu  jucării mici, familiare, cu o suzetă  sau un biberon. Dacă doriți să aduceți mâncare pentru o gustare-recompensă, fiți siguri că aceasta nu-i declanșează o reacție alergică atât lui, dar și  altor copii care sunt în sala de așteptare și  pot avea diverse alergii alimentare.

De asemenea, luați în considerare și  aducerea unei camere sau utilizarea telefonului cu cameră foto. Copiii vă pot cere să le  faceți poze cu antebrațul ”tatuat” pentru a le arăta fraților,prietenilor sau bunicilor cât de curajoși au fost.

Organizați-vă timpul alocat consultației alergologice având în vedere că după testare veți avea de așteptat între 20 și 30 de minute pentru ca pielea copilului să reacționeze la contactul cu alergenele și abia după  aceea testele vor fi citite și  veți fi consiliați.

Dacă copilul vostru are o sensibilizare alergică la una dintre substanțele aplicate, locul înțepăturii se va înroși, se va umfla și îl va  mânca ca la o mușcătură de țânțari. Alergologul va măsura reacția și apoi va pune o cremă cu steroid local sau îi va da un antihistaminic oral pentru a calma reacția. Medicul vă va comunica, în funcție de relevanța clinică a testelor, măsurile prin care puteți preveni contactul copilului cu alergenele respective și tratamentul pe care o să-l urmeze ulterior. De multe ori obiceiurile zilnice se pot schimba radical pe baza rezultatelor testării alergologice și trebuie să fii pregătit și pentru astfel de situații.

Nici un alergolog nu-și dorește să apară în ochii micuțului său pacient său ca o vrăjitoare rea care îi confiscă accesul la diferite jucării favorite sau la  alimentele preferate! De aceea consilirea voastră pe astfel de teme poate fi extrem de solicitantă și uneori tensionată pentru fiecare din părți. Este însă foarte important ce  relație stabilești cu alergologul pentru reușita implementării strategiilor viitoare.

În cazul speciale, după testele prick, copilului i se pot face și teste intradermice.

Acestea fac parte din protocoale speciale de testări alergologice,se fac în prezența unui personal cu expertiză ,în prezența trusei de urgență și vi se va cere și de data aceasta să vă dați   consimțământul în legătură cu o astfel de  procedură. Pentru că acestă testare implică folosirea acelor, poate fi dureroasă! Cu atât mai mult ,trebuie să discutați cu echipa medicală  despre modalitățile prin care v-ați putea  ajuta copilul să facă față cât mai bine unei astfel de situații!

În ceea ce privește testarea patch trebuie să luați în calcul că veți avea de făcut minim 3 vizite la alergolog și că trebuie să vă supravegheați foarte atent copiii să nu-și  desprindă plasturii. Nu aveți voie să-i udați  și veți avea restricții legate de duș și de activitățile sportive. După prima zi, copilul se poate plânge de mâncărimi în zona în care au fost lipiți plasturii, mai ales dacă a dezvoltat o reacție alergică față de una dintre substanțele testate, iar locul respectiv se va înroși și poate să facă și mici vezicule. Prima citire a testelor se va face după 1-2 zile, când alergologul și îndepărtează plasturii, dar acesta va analiza locul respectiv și în zilele următoare pentru cuantificarea reacțiilor alergice întârziate. Veți primi după citirea finală a testelor, o listă cu produsele în care pot fi întâlnite  alergenele testate și vi se va indica și un tratament corespunzător.

Dacă ți s-a propus, ca metodă de diagnostic, recoltarea unor analize speciale pentru clarificarea cauzelor care i-au declanșat copilului diverse alergii și aici ar fi câteva sfaturi de dat în legătură cu pregătirea pe care ar trebui să i-o faci copilului pentru testele de sânge.

O recoltare de sânge pentru testarea alergiilor este rapidă, dar implică un ac.

Explicați calm și precis ce se va întâmpla în timpul recoltării. Dacă poate înțelege ,povestiți-i copilului că acest lucru face parte dintr-un plan salvator și utilizați fără ezitare, toate metodele de divertisment recomandate în cazul testărilor cutanate.

O altă metodă care vi se poate propune în cazul în care aveți  un copil cu alergii alimentare este testul de provocare. Dacă testarea cutanată relevă o alergie alimentară, alergologul vă  recomandă inițial evitarea alimentelor respective, pentru ca apoi prin teste speciale de sânge va încerca să vă dezvăluie severitatea alergiei. Apoi, copilul vostru  ar putea fi supus unui test de provocare la alimente. Acest test va fi  făcut  de un alergolog cu expertiză, doar în condiții de maximă siguranță pentru copilul tău pentru că  poate fi însoțit adeseori de reacții alergice severe.

O variantă a testării alergiilor alimentare este o dietă de eliminare, în care vi se recomandă să  eliminați din dieta copilului vostru pentru o perioadă limitată de timp acele alimente despre care bănuiți că îi declanșează alergii. Puteți afla astfel dacă acest lucru ajută la ameriorarea simptomele lui. Fiți atenți la această abordare și asigurați-vă că copilul dumneavoastră primește o alimentație bună. Păstrați un jurnal atent al alimentelor și simptomelor, colaborați cu alergologul și asigurați-vă că aveți la îndemână o trusă de urgență cu medicamente de salvare, cum ar fi autoinjectorul cu adrenalină în situația în care vi s-a atras atenția că  ar  exista  riscul unui răspuns alergic sever.