Înapoi

Boala respiratorie exacerbată de antiinflamatoarele nesteroidiene(AINS) – Brean

Distribuie:
FacebookTwitterLinkedInCopy Link

Boala respiratorie exacerbată de antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) este o  boală cronică eozinofilică a tractului respirator ce apare la pacienții cu astm, și/sau  rinosinuzită cronică cu polipoza nazală, ale caror simptome sunt exacerbate(agravate) de ingestia de medicamente de febră sau durere, numite antiinflamatoare  nesteroidiene, inclusiv aspirina. Boala este cunoscută si sub numele de boala  respiratorie exacerbată de aspirină, sau în mod clasic triada Vidal – Sameter,  după  numele primilor cercetători ce au descris-o. 

Pacienții prezinta reacții la 30-180 de minute după ingestia unui antiinflamator nesteroidian. Primele simptome apar de obicei la nivelul nasului, cu obstrucția  (înfundarea) nazală și rinoree(secreții apoase), urmate de simptome la nivelul  bronhiilor reprezentate de wheezing (șuierat), tuse și dispnee (respirație grea).  Există și un subgrup de pacienți care prezintă roșeața pielii, sau erupții de tip  urticarie sau manifestări gastrointestinale (diaree). De obicei simptomele depind  de doza (cantitatea) de antiinflamator administrat, dar datele arata ca o cantitate  de 60 mg de aspirină declanșează simptome la majoritatea pacienților sensibili. 

Pacienții cu BREAN sunt diagnosticati cu aceasta afectiune în jurul varstei de 30,  40 de ani. Simptomele la nivelul căilor aeriene superioare pot apărea cu pana la 5  ani înaintea astmului. Evoluția naturală a bolii implică prezența manifestărilor de  astm, de rinosinuzită însoțită de pierderea mirosului, de polipoza nazală ce  recidivează după intervenția chirurgicală de îndepărtare a polipilor  (polipectomie), manifestări ce apar chiar dacă pacientul evită consumul de AINS.  S-a observat și apariția simptomelor respiratorii după consumul de băuturi  alcoolice. 

Majoritatea pacienților cu BREAN au forme moderate sau severe de astm, ce  necesită utilizarea dozelor mari de medicație. Un procent mic dintre pacienții  astmatici sunt și atopici (adică au sensibilizare la factori de mediu, cu teste  cutanate sau Ig E specifice pozitive la aeroalergene). 

Simptomele de rinosinuzită la pacienții cu BREAN constau în obstrucție  (blocarea, înfundarea nasului) nazală, presiune sau durere la nivelul feței, rinoree  (secreție nazală) și rinoree posterioară (secreție care se simte că vine de sus și  ajunge la baza limbii).

BREAN nu este o boala alergică care se produce printr-un mecanism de  hipersensibilitate Ig E mediat. Patogeneza bolii implică producția crescută de  leucotriene proinflamatorii și producția scăzută de prostaglandine  antiinflamatorii. In conditii normale, în membrana celulelor există un acid gras  numit acidul arahidonic care este metabolizat pana la prostaglandine sub acțiunea  unor enzime numită ciclooxigenaze (de tip 1 si 2). Ciclo Oxigenada sunt inhibate  de AINS, astfel încât acidul arahidonic este metabolizat pe o alta cale, ce implica  o enzimă numită lipooxigenază, ducând la producția unor substanțe numite  leucotriene, ce determina bronhoconstricție, secreție mucoasă, inflamație  eozinofilică. Interesant, ingestia de inhibitori selectivi de ciclooxigenaza 2 cum  ar fi etoricoxib sau celecoxib nu determină reacții respiratorii la pacienții cu  BREAN. 

Diagnosticul bolii respiratorii exacerbate de antiinflamatoarele nesteroidiene(AINS) – BREAN

Un istoric clar de reactii multiple, inclusiv respiratorii și cutanate ce apar la 1-2  ore după ce s-a ingerat un medicament antiinflamator nesteroidian de către un  pacient cu astm ce asociază rinita și polipoza nazală, este de obicei suficient pentru  a susține diagnosticul de BREAN. Există totuși cazuri în care lucrurile nu sunt  foarte clare și pentru stabilirea diagnosticului este necesar să se efectueze teste de  provocare orală, nazală sau inhalatorii cu aspirina sau cu medicamentul AINS  bănuit a fi implicat. Standardul de aur pentru a diagnostica hipersensibilitatea la  AINS este testul de provocare orala cu aspirina. De precizat că acest test nu se  realizeaza de rutină și poate fi efectuata doar în centre specializate, de către  personal calificat. 

Managementul hipersensibilității la AINS

Pacienții trebuie să evite toate  AINS, nu doar cele pe care nu le-au tolerat, deoarece acestea reacționează  încrucișat unele cu altele. Inhibitorii selectivi de ciclooxigenaza 2 (etoricoxib si  celecoxib) sunt tolerați de pacienți și pot reprezenta o alternativă în tratamentul  durerii și al febrei. De asemenea, paracetamolul la doze mai mici de 1000 mg și  nimesulid și meloxicam la doze farmacologice pot fi folosiți în siguranță.  

Managementul astmului

Fiecare pacient trebuie evaluat și astmul trebuie tratat  în funcție de severitate folosind indicațiile ghidului GINA. Tratamentul este cel  standard, cu utilizarea medicației inhalatorii de corticosteroizi și betablocante cu  durată lungă de acțiune, la care se pot asocia blocanți ai receptorilor de  leucotriene. La pacienții cu forme severe se poate asocia medicatie biologică, de  tip anti Ig E (omalizumab).

Managementul rinosinuzitei și al polipozei nazale

Managementul rinosinuzitei și al polipozei nazale este medicamentos și  chirurgical. Tratamentul medicamentos constă în lavaj salin cu ser fiziologic,  corticosteroizi topici intranazali, cure scurte de corticosteroizi orali și  antibioterapie pre și postoperatorie. Se mai utilizează, în cazurile severe și terapie  biologică, de tip omalizumab, mepolizumab si dupilumab. 

Pacienții cu forme severe beneficiaza de terapie chirurgicala: polipectomie,  intervenții endoscopice sinusale si/sau etmoidectomie. De precizat ca exista un  risc mare de recidivă al polipozei nazale.  

O categorie de pacienți selectionați(polipoza nazala recidivantă, necesitatea de  tratament cu aspirina în boli cardiovasculare sau cerebrale, tratament cronic  antiinflamator,etc) beneficiază de desensibilizare la aspirină, adică li se  administrează doze progresiv crescânde de aspirină, urmând un protocol bine  stabilit. La atingerea dozei de aspirina dorite (de obicei 300 mg ) se continuă cu  administrarea permanentă și continuă a acesteia pe perioada indefinită. 

In concluzie, boala respiratorie exacerbată de aspirina este un fenotip special de  astm, uneori greu de controlat, datorită asocierii speciale cu rinosinuzita, polipoza  nazală si intoleranța la antiinflamatoarele nesteroidiene.

Autor:

Dr. Cristina Surdu

Medic primar Alergologie și Imunologie clinică

Bibliografie:  

1. Kowalski ML. Diagnosis and management of NSAID-exacerbated respiratory disease (N ERD)-a EAACI position paper. Allergy.2019; 74:28-39 

2. Kowalski ML et al. Classification and practical aproach to the diagnosis and management of  hypersensitivity to nonteroidal anti-inflamatory drugs. Allergy. 2013;68:1219-1232 

3. Dominas Ch, Gadkaree S. Aspirin-exacerbated respiratory disease: a review. Laryngoscope  investigative otolaryngology. 2020;5:360-367 

4. Szczeklik A. Aspirin-induced asthma:advances in pathogenesis. Diagnosis an management.  J Allergy Clin Immunol. 2003;111(5):913-921

Ultima revizuire a paginii a fost făcută în data de: 13-04-2022
Înregistrează-te
Introdu e-mailul tău pentru a-ți trimite instrucțiuni pentru recuperarea parolei.
Trimite
E-mail:*
Nume:*
Numar de telefon:
Licitează fară cont