Înapoi

Alergia la animalele de companie

Distribuie:
FacebookTwitterLinkedInCopy Link


Una dintre alergiile frecvente și enervante, este alergia la animalele de companie, cu pisica și câinele în prim plan. Expunerea poate fi acasă, la muncă, la școală, în mijloacele de transport în comun, în spații publice, simptomele putând să apară chiar și când acestea nu mai sunt în preajmă.

Răspunsul anormal al sistemului imunitar al celui alergic la animalele cu blană este declanșat de proteine care se găsesc în urină, salivă și epitelii, părul este doar un vector pe care se pot găsi acestea.
Aceste proteine se depun pe covoare, mobile, haine, pot persista în aer mult timp și pot fi transportate în alte locuri în special prin intermediul hainelor, așa că, practic, se găsesc peste tot.


Simptomele alergiei la animale sunt cele obișnuite celor care suferă de alergii:

  • conjunctivale: lăcrimare, înroșirea ochilor, mâncărimi ale ochilor,
  • cutanate: urticarie la locul unde animalul linge pielea, zgârie sau mușcă, dermatită și mâncărimi de piele,
  • astm: respirație grea, șuierătoare, tuse, senzație de constricție toracică,
  • foarte rar anafilaxie după mușcătura animalului sau la consumul de carne nepregătită sau puțin gătită termic

După perioada de sensibilizare care poate să dureze un an sau mai mulți până la apariția simptomelor de la aducerea unui animal de companie în locuință, simptomele apar repede, în minute sau câteva ore după întâlnirea cu animalul sau la câteva zile consecutive de expunere. Pot fi simptome ușoare, mai mult deranjante sau severe și chiar amenințătoare de viață la consumul de carne nepreparată termic sau anafilaxie la mușcătura animalului.

Nu există animale nonalergenice, există doar animale care exprimă cantități mai mici de alergen și care induc simptome mai ușoare.

Diagnosticarea alergiei la animale de companie

Diagnosticul se poate pune prin testarea cutanată prick cu extracte alergenice sau determinarea anticorpilor IgE din sânge, teste care pot confirma suspiciunea ridicată în urma anamnezei amănunțite –

istoricul fiecărei manifestări pe repere de timp.

Diagnosticul se poate completa cu detectarea anticorpilor față de proteine distincte din extractele de alergeni, prin tehnici moleculare de identificare care au un rol important în:

  • identificarea:

o celor cu alergii primare, cosensibilizări la mai multe animale, frecvent,

o reacțiilor încrucișate cu alți alergeni

  • oferirea unor indicii privind:

o declanșarea simptomelor clinice și gradul lor de severitate,

o răspunsul la imunoterapia alergen specifică

Tratamentul alergiei la animale de companie

Cel mai bun tratament este îndepărtarea animalului din locuință, curățarea extensivă a acesteia și, alegerea unui animal fără blană sau pene ca și animal de companie, de ex: pești, broască țestoasă.

La decizia de păstrare a animalului iubit, dar inductor de simptome alergice trebuie reținut că, mai ales în cazul copiilor, vor apărea agravări frecvente și există riscul de progresie și exacerbări severe3.

Măsuri specifice de reducere a alergenilor produși de animale de companie în casă

Măsuri specifice de reducere a cantităților de alergen în locuințele celor care vor să păstreze animalul de companie chiar dacă au simptome alergice la acesta (cam o treime dintre aceștia):

  • țineți animalul în afara locuinței dacă este posibil,
  • blocați accesului la o singură cameră sau, cel puțin, blocați accesul în dormitor,
  • preferabil podele dure (parchet, gresie) care pot fi spălate ușor și des și pereți fără carpete sau tapet,
  • acoperiți canapelele cu cuverturi impermeabile,
  • spălați frecvent cuverturile, lenjeria de pat, perdelele, ștergeți cu cârpă umedă praful de pe mobilă,
  • aspirați de două ori pe săptămână cu aspirator cu filtru HEPA sau filtrare prin apă pentru a nu împrăștia în aer alergenul,
  • folosiți un purificator de aer cu filtru HEPA pentru îndepărtarea alergenului din aer, mai ales în dormitor,
  • schimbați așternuturile, mobilierul și jucăriile animalului sau spălați-le frecvent,
  • purtați o mască când se schimbă litiera, când se perie sau se joacă cu animalul,
  • spălați-vă pe mâini și față după mângâierea animalului,
  • spălarea animalului reduce din cantitatea de alergen, dar nu e valabil în cazul pisicii care în 24 de ore ajunge la același nivel de alergen eliberat,
  • duș inclusiv pe păr (rezervor de alergen) și schimbarea hainelor înaintea intrării în dormitor

Alergia la pisică

La pisică sunt de două ori mai mulți alergici decât la câini și este pe locul doi după acarieni ca alergen de interior care induce simptome de alergie.

Particularități:

  • alergia la pisică este frecvent implicată în inducerea simptomelor de astm și este factor de risc pentru agravări severe care necesită vizite la urgență,
  • simptomele la cei cu alergie la pisică apar repede după contactul cu pisica sau vizita într-o casă unde trăiește o pisică,
  • masculii și anumite rase de pisici eliberează mai mult alergen producând simptome mai intense,
  • proteinele alergenice eliberate în aer, datorită diametrului redus, pot rămâne mult timp aeropurtate și, în același timp, se atașează de orice suprafață, inclusiv de pereți
  • chiar și în casele fără pisică există alergen prin colectarea din școli, locul de muncă, spațiile publice unde ajung pisici sau unde sunt proprietari de pisici care transportă alergenul pe hainele, obiectele și în părul lor
  • după îndepărtarea pisicii dintr-o locuință și curățenia atentă, cam în 6 luni se ajunge la nivelul de alergen dintr-o casă în care nu a fost niciodată pisică
  • spălarea pisicilor reduce din alergenii eliberați în aer, dar nu persistă mult timp și ar fi nevoie să se facă mai des de o dată pe săptămână 1

Identificarea alergiei la componentele proteice ale extractelor din alergenii pisicii pot oferi ajutor suplimentar:

  • prezența anticorpilor de tip IgE față de Fel d1 indică:

o sensibilizare primară la pisică

o risc de astm mai sever

o indicator de răspuns bun la imunoterapia alergen specifică, numită și tratamentul de desensibilizare

o sensibilizarea la Fel d 1 sau polisensibilizarea la alte componente la vârsta de 4 ani prezice mai corect simptomele de alergie la vârsta de 16 ani decât testarea cutanată 7

  • prezența anticorpilor față de Fel d2 și Fel d 4 indică:

o posibilitatea apariției de simptome la expunerea la alte animale: câine, cal, șoarece

o asocierea cu dermatita atopică la copii

o posibile simptome la consumul de carne de porc numit și sindromul pisică – porc se datorează reacției încrucișate între albumina serică de pisică și albumina porcină (Sus s 1)

Această reacție încrucișată poate produce chiar reacții anafilactice severe la consumul de carne de porc la pacienți sensibilizați inițial la pisică.

Din fericire, reacția este rar întâlnite în practică și apare predominant la carnea nepreparată termic fiind un alergen termolabil 5

  • prezența anticorpilor față de Fel d 5 și 6 al căror epitop (punct de legare a anticorpilor) este un

carbohidrat, galactose-1,3 alpha galactose. Acesta a fost găsit responsabil de reacții tardive la carnea roșie, dar încă nedemonstrat a fi induse și de alergia primară la pisică 4

  • prezența anticorpilor față de Fel d 7

o posibil simptome și la expunerea la câine 2, 3

Alergia la câine

Considerat cel mai bun prieten al omului, poate fi o sursă de probleme dacă sistemul nostru imunitar începe să îl considere inamic, dezvoltând anticorpi și simptome de boli alergice la contactul cu el.

Deși pisica produce de două ori mai frecvent alergii, aceasta se datorează contactului mai apropiat, nu faptului că ar fi mai mulți posesori de pisică, din contră, predomină iubitorii de câini.

Copiii cu alergie la câine au tendința de a dezvolta și dermatită atopică.

Mult timp s-a crezut că expunerea celor mici la câine favorizează dezvoltarea alergiei la acesta, dar s-a demonstrat că efectul este contrar, cei expuși imediat după naștere la câini sau pisici au un grad de

protecție față de dezvoltarea alergiilor și astmului. 6

Identificarea alergiei la componentele proteice ale extractelor din alergenii câinelui pot oferi ajutor

suplimentar:

  • prezența anticorpilor de tip IgE față de Can f1 și Can f2 indică:

o sensibilizare primară la câine,

o răspuns bun la imunoterapie,

o sensibilizarea la Can f 1 sau polisensibilizarea la alte componente la vârsta de 4 ani prezice mai corect simptome de alergie la câine la vârsta de 16 ani decât testarea cutanată 7

  • prezența anticorpilor de tip IgE față de Can f5:

o la cei monosensibilizați indică alergie la câinii de sex masculin fiind o proteină de origine prostatică, astfel femelele nu produc simptome

o există posibilitatea unei reacții încrucișate față de lichidul seminal uman,

o cosensibilizarea cu Can f1 și Can f2 se asociază cu risc crescut de astm,

o cei monosensibilizați au răspuns slab la imunoterapie

  • prezența anticorpilor de tip IgE față de Can f3 și Can f6:

o reacție încrucișată la epitelii de pisică, cal, șoarece,

o pot să apară simptome la carnea de vită, cal și la lapte datorită cross reactivității,

Carnea și laptele bine preparate termic sunt tolerate 2

Alergia la cal

Secole de-a rândul caii au fost domesticiți și au fost folosiți pentru transport, munci agricole sau în războaie. În prezent, sunt folosiți mai mult în scop de agrement, mai rar în agricultură și transport. Alergia la cal apare la cei care au contact frecvent cu caii, datorită muncii sau hoby-ului, dar și la cei care vin în contact indirect cu hainele, pantofii, harnașamentul ajunse în contact cu calul.

Alergia la cal este dificil de gestionat datorită potențialului de transfer prin obiecte contaminate și poate fi considerată una dintre alergiile ascunse datorită prezenței la persoane fără expunere directă.

Calea principală de sensibilizare este cea inhalatorie, dar expunerea nu este doar în grajduri sau la țară ci

și la școală, locuri publice, mijloace de transport în comun.

Alergia la cal se poate manifesta în modalitățile cunoscute: rinită, conjunctivită, astm, dar și cu alergie alimentară la laptele de iapă sau anafilaxie la mușcătura sau expuneri masive la veterinari în timpul operațiilor.

Anticorpii de tip IgE față de Equ c 1 arată sensibilizarea primară la cal și se asociază cu risc de astm sever.

Alergia la iepure

În trecut au fost crescuți pentru carne și blană, în prezent au început să fie adoptați ca animale de companie.

Simptomele celor alergici sunt cele obișnuite de rinită, conjunctivită și astm.

Este un grad mare de asemănare între alergenul Ory c3 de iepure și Fel d1 de pisică, dar nu au fost observate reacții de recunoaștere încrucișată față de cele două animale de companie.

Autor:

Dr. Loredana Vasile

Medic specialist alergologie si imunologie clinica

https://desprealergii.wordpress.com/

Bibliografie

1 Evaluation of different techniques for washing cats: Quantitation of allergen removed from the cat and the effect on airborne Fel d 1 – ScienceDirect

2 Cat dander Allergen Fact Sheets | Allergy Insider (thermofisher.com)

3 EAACI Molecular Allergology User’s Guide (wiley.com)

4 Allergy to pets and new allergies to uncommon pets (nih.gov)

5 Diagnosis of Allergy to Mammals and Fish: Cross-Reactive vs. Specific Markers | SpringerLink

6 Pets at birth do not increase allergic disease in at-risk children – PubMed (nih.gov)

7 Component-resolved diagnostics in pet allergy: Current perspectives and future directions – Journal of Allergy and Clinical Immunology (jacionline.org)

Ultima revizuire a paginii a fost făcută în data de: 03-05-2022
Înregistrează-te
Introdu e-mailul tău pentru a-ți trimite instrucțiuni pentru recuperarea parolei.
Trimite
E-mail:*
Nume:*
Numar de telefon:
Liciteză fară cont