Înapoi

Alergiile de primăvară

Distribuie:
FacebookTwitterLinkedInCopy Link

Primăvara este anotimpul renașterii naturii, o simfonie de culori și sunete menită să ne încânte privirea, auzul, să ne alinte simțurile, încărcându-ne cu energie și optimism pentru o bună perioadă de timp.

“În fund, pe cer albastru, în zarea depărtată,

La răsărit, sub soare, un negru punct s-arată!

E cocostârcul tainic în lume călător,

Al primăverii dulce iubit prevestitor.”

Vasile Alecsandri, “Oaspeții primăverii”

 Odată cu schimbările ce se produc în natură apar și primele semne ale alergiilor sezoniere, cauzele cele mai frecvente fiind reprezentate de polenuri și mucegaiuri. Semnele și simptomele declanșate de alergiile de primăvară sunt cele specifice rinitelor, conjunctivitelor, astmului, exacerbări ale dermatitelor și ale sindromului de alergie orală cauzat de reacțiile încrucișate dintre polenurile de arbori și alimentele de origine vegetală. Ceea ce trebuie să reprezinte un semnal de alarmă și să indice faptul că este necesar un consult alergologic sunt urmatoarele manifestări:

–        prurit nazal, ocular,

–        lăcrimare,

–        salve de stranut,

–        secreții nazale apoase,

–        obstrucție nazală,

–        tuse și în unele cazuri respirație șuierătoare.

 

Repetitivitatea acestor manifestări (caracterul anual, în aceeași perioadă) și persistența lor (mai mult de 3 zile pe săptămână, mai mult de 4 săptămâni consecutive) reprezintă de asemenea indicii ale faptului că simptomele sunt cauzate de unul sau mai multe alergene. Alergiile sezoniere sunt influențate de tipurile de arbori sau plante, de răspândirea lor, de zona geografică, altitudine, curenți de aer, temperatura, precipitații, anomalii meteorologice, perioade calde /reci sau uscate/umede. Nivelul polenului atmosferic scade în zilele ploioase și când vremea se răceste şi creste în zilele calde și insorite. Vântul poate determina transportul polenului pe distanţe foarte mari, poluarea amplificând alergenicitatea polenului.

Începând din luna februarie până în luna aprilie vedetele sezonului sunt arborii din familia betulaceeloralunul, aninul/arinul negru și mesteacănul. Din luna martie apar și alți alergeni având că sursă ulmul, plopul, salcia iar din aprilie frasinul, stejarul, liliacul, platanul. Dacă simptomele debutează din luna aprilie poate fi de vină polenul de salcâm sau cel de păpadie iar din luna mai, adică sfârșitul primăverii începe sezonul polenului de graminee sălbatice (iarba de gazon, iarba câmpului, firuță, timoftică, golomat) şi de cultură (secară, ovăz, orz, grâu).

Mucegaiurile se găsesc atât la exterior, în afara locuinței, în aer cât și la interior, în pământul plantelor decorative, pe / în fructe și legume.

Cele mai frecvente tipuri de mucegaiuri implicate în declansarea afectiunilor alergice sunt:

–        alternaria alternata,

–        speciile de aspergillus,

–        cladosporium.

Alternaria alternata reprezinta mucegaiul cel mai adesea implicat in etiologia manifestărilor alergice (implicat în manifestările respiratorii la copil – rinite, exacerbări ale astmului bronsic). Este un patogen oportunist care gaseste variate modalitati de a penetra structurile alimentelor de origine vegetală unde rămâne în stare latentă săptămâni chiar și atunci când acestea sunt păstrate la temperaturi scăzute (în mediu rece).

Pe lângă polenuri și mucegaiuri să ne amintim de insectele polenizatoare ce pot reprezenta în perioada de primăvară, o dată cu încălzirea vremii, de asemenea o sursă de manifestări alergice, chiar severe la pacienții cu sensibilizare la veninurile albină sau viespe.

Abordarea în cazul alergiilor merge în două direcții : prevenție și tratament.

Prevenția în alergiile declanșate de polenuri se referă la aplicarea unor măsuri menite să reducă expunerea la alergene și acestea sunt reprezentate în principal de:

–        aerisirea încăperilor în anumite interval orare (dimineața foarte devreme sau seara târziu),

–        folosirea aparatelor ce filtrează aerul din interiorul locuințelor (utilizarea de filtre HEPA);

–        curățarea perioadică a filtrelor de aer ale autoturismelor, folosirea ochelarilor de soare (la cei cu manifestări oculare);

–        utilizarea măști de protecție (la cei cu manifestări respiratorii medii- severe);

–        conduceți mașina doar cu geamurile închise;

–        nu uscați hainele la exterior;

–        nu intrați în dormitor cu hainele purtate în exterior, le scuturați în baie, spălați bine fața și părul sau strângeți părul (coc, coada) astfel încât să nu împrăștiați grăuncioarele de polen pe lenjeria patului;

–        emolierea permanenta tegumentelor la cei cu pielea uscată, eczeme, dermatite atopice ( cu produse dermatologice dedicate) ce suferă exacerbări în perioadele de primăvară;

–        alimentele de origine vegetala consumate doar preparate termic acolo unde a fost diagnosticat sindromul alergiei orale și pentru care s-a stabilit o corespondență clară între sensibilizarea indusă de un anumit tip de polen și consumul acelor alimente.

 

În ceea ce priveste alergia indusă de mucegaiuri prevenția se referă la măsuri menite să prevină formarea mucegaiului la interior prin inspectarea periodică a casei, identificarea locului în care s-a format mucegai (pereți, tâmplărie, mobilier, instalații), îndepărtarea acestuia și repararea zonei, aerisirea încăperilor în care exista umezeală (băi în special), păstrarea unei umidități la interior de maxim 50%.

 

Tratamentul are în vedere două aspecte: remiterea simptomelor prin medicație standard și obținerea toleranței față de alergen prin imunoterapia specifică cu vaccinuri alergenice standardizate. În funcție de severitatea simptomelor se are în vedere monoterapia sau terapia combinată între:

  • antihistaminice/antialergice orale sau topice oculare, intranazale;
  • spray-uri nazale noncortizonice cu rol de îndepartare a particulelor alergenice, de decongestionare sau de hidratare a mucoasei nazale în funcție de particularitățile preparatului ales;
  • decongestionante nazale, anti-inflamatorii cortozonice intranazale, anti-inflamatorii orale (cortizonice sau modificatori ai leucotrienelor) în funcție de severitatea manifestărilor clinice și de vârsta pacientului;
  • spray-uri inhalatorii în cazul astmului bronșic;
  • cortizonice topice în exacerbările dermatitelor.
  • Imunoterapia alergen-specifica este recomandată pacienților cu simptome moderat-severe, intermitente sau persistente, ce nu pot fi controlate de măsurile de profilaxie și terapia farmacologică standard. De asemenea imunoterapia poate fi accesată și de pacienții cu forme de boala mai uşoare care vor sa beneficieze de efectul pe termen lung asupra simptomelor de rinită și de potențialul modificator al bolii, de a preveni astmul și instalarea altor sensibilizări. Preparate destinate imunoterapiei alergen specifice se pot administra pe cale orală (tablete sau soluții) și injectabilă.

Autor:

Dr. Raluca Cojocariu, medic primar alergologie și imunologie clinică, voluntar AREA

Ultima revizuire a paginii a fost făcută în data de: 22-02-2022
Înregistrează-te
Introdu e-mailul tău pentru a-ți trimite instrucțiuni pentru recuperarea parolei.
Trimite
E-mail:*
Nume:*
Numar de telefon:
Liciteză fară cont