Dietele vegetariene și vegane devin din ce în ce mai populare atât în cazul adulților cât și pentru copii. O dietă vegană exclude carnea și produsele de origine animală, cum ar fi lactatele, ouăle și mierea.

Orientările pentru dietele vegane în rândul pacienților pediatrici emise de administrațiile naționale de alimente și/sau de societățile de nutriție din mai multe țări, precum și de grupuri internaționale de experți , inclusiv Societatea Europeană de Gastroenterologie Pediatrică, Hepatologie și Nutriție [ESPGHAN], Dieticienii  din Canada și Academia Americană de Nutriție și Dietetică, susțin dietele vegane în rândul copiilor, cu mențiunea ca acestea să fie bine planificate și atent monitorizate.

”Dietele vegane trebuie utilizate numai sub supraveghere medicală sau dietetică adecvată, iar părinții trebuie să înțeleagă consecințele grave ale nerespectării sfatului cu privire la suplimentarea dietei.” (ESPGHAN)

Micronutrienții critici trebuie suplimentați pentru a satisface cerințele zilnice

Uneori, chiar și o dietă omnivoră (care include alimente de origine animală) poate fi deficitară în micronutrienți. Într-o dietă vegană, suplimentele sunt indispensabile, chiar dacă dieta este de înaltă calitate.

Pe lângă vitamina B12, care trebuie suplimentată zilnic, trebuie asigurat un aport suficient de fier, zinc, iod, calciu, seleniu, riboflavină și vitamina D, precum și acizii grași omega-3 cu lanț lung EPA și DHA din microalgele marine. Trebuie remarcat faptul că, din cauza disponibilității mai scăzute a fierului, calciului și zincului într-o dietă exclusiv bazată pe plante, cerințele zilnice sunt mai crescute.

Pe de altă parte, în Europa, 1 din 20 de copii are una sau mai multe alergii alimentare.

În ultimul deceniu, cazurile de alergii alimentare s-au dublat, iar numărul de spitalizări cauzate de reacțiile alergice severe a crescut de 7 ori.

La intersecția dintre veganism și alergia alimentară, există preocupări și mai mari legate de aportul adecvat de micro și macronutrienți care necesită o analiză și o monitorizare atentă.

Singura terapie dovedită în gestionarea unei alergii alimentare este eliminarea strictă a alergenului alimentar ofensator din dietă și evitarea oricărui contact cu alergenul sau alergenele alimentare prin ingestie, contact cu pielea, inhalare sau injectare. Totuși, dietele de eliminare în alergiile alimentare nu sunt lipsite de riscuri nutriționale.

Pentru a evidenția atenția pe care părinți și specialiștii ar trebui să o acorde asocierii celor două situații cu implicații nutriționale voi sublinia mai departe cele mai importante aspecte de luat în calcul atunci când este conceput meniul personalizat al copiilor în astfel de situații.

Aportul caloric și proteic adecvat

Copiii cu alergii alimentare, mai ales dacă sunt sunt prezente alergii alimentare multiple, sunt expuși riscului de a avea un aport de proteine și de calorii mai redus. Deficitului de calorii și proteine poate afecta creșterea și dezvoltarea copiilor.

Deficitul de creștere, mai ales în înălțime,  poate fi observat la copiii alergici cu un aport protein-caloric nu diferit de a subiecților sănătoși.

Mai mult, necesarul de energie și de proteine a copiilor cu alergii alimentare ar putea fi crescut la copiii care suferă de dermatită atopică moderată până la severă și alergii alimentare cu simptome gastrointestinale. În astfel de cazuri, pentru îmbunătățirea stării de nutriție, copiilor ar trebui sa li se asigure un aport caloric și proteic mai mare decât valorile recomandate pentru a obține o recuperare a creșterii.

Ce știm din literatura de specialitate este că în dieta copiilor vegani, până la 3 ani  predomină mult mai mult carbohidrații (și fibrele) și semnificativ mai puțin proteinele, chiar dacă aportul energetic este adecvat, în comparație cu copiii omnivori.

O primă concluzie care se evidențiază, este că o dietă restrictivă precum este dieta de eliminare necesară în managementul alergiilor și dieta vegană, mai ales asociate ar putea  fi neadecvate pentru copii. Pentru că o diete care nu are un aport adecvat de calorii și proteine ar putea impacta creșterea copiilor se recomandă urmărirea curbei de creștere a copiilor periodic, împreună cu medicul pediatru sau medicul de familie și evaluarea calității dietei împreună cu un dietetician.

Calitatea proteinelor

Pentru a preveni malnutriția, o dietă vegană trebuie să includă zilnic leguminoase, în special soia, nuci și semințe oleaginoase, precum și legume, în special cartofi, și produse din făină integrală. Calitatea proteică inferioară a alimentelor pe bază de plante poate fi compensată prin consumul unor cantități mai mari. Trebuie sa țineți cont, că în cazul copiilor mici, consumul unor porții mari de mâncare poate fi o provocare și nu este întotdeauna posibil.

În alergiile alimentare asociate cu dietele vegane este posibilă excluderea surselor de proteine cu valoare biologică ridicată cum ar fi laptele, ouăle, soia, peștele și nuciferele. Din acest motiv, planificarea dietelor personalizate ar trebui să asigure un aport adecvat de aminoacizi esențiali.

Îndeplinirea cerințelor de proteine din punct de vedere cantitativ și calitativ poate fi abordată folosind patru strategii principale:

• Creșterea consumului surselor de proteine. Proteinele vegetale au o biodisponibilitate cu 10-20% mai mică față de proteinele animale, așa că din punct de vedere practic, recomandarea va fi creșterea aportului proteic la 20% de la 2 la 6 ani și la 15-20% la copiii peste șase ani.
• Combinați sursele de proteine cu profiluri diferite de aminoacizi pentru a îmbunătăți profilul proteinelor din dietă.
• Fortificarea dietei cu aminoacizii lipsă pentru a optimiza profilul de aminoacizi deficitari.
• Utilizarea de concentrate sau izolate proteice pentru a reduce cantitatea de alimente necesară a fi consumată de copil.

În cazul în care copilul cu o dietă vegană este diagnosticat cu alergii multiple, ce necesită excluderea surselor de proteine vegetale și în plus este prezent și refuzul alimentar este recomandat ca părinții să fie atenți la riscuri malnutriției și să reevalueze tipul de dietă până alergiile alimentare și refuzul alimentar sunt depășite.

Aport adecvat de acizi grași esențiali

Grăsimile sănătoase sunt esențiale pentru creșterea și dezvoltarea copiilor. Copiii mici au nevoie de un aport adecvat de grăsimi în dieta lor pentru dezvoltarea normală a creierului. Pe lângă faptul că sunt surse importante de calorii, grăsimile ajută organismul să absoarbă vitaminele liposolubile (vitaminele A, D, E și K). Aportul de lipide poate fi inadecvat la copiii care urmează o dietă de excludere, atât în ceea ce privește aportul calitativ, cât și cantitativ. O parte din aceste grăsimi sănătoase (mono si polinesaturate) predomină în dieta vegană prin consumul de nucifere, soia și cereale.

Pentru a furniza acizi grași mononesaturați, grăsimi polinesaturate și acizi grași esențiali în cantități adecvată, se recomandă utilizarea uleiurilor vegetale precum a uleiului de măsline în cazul copiilor cu alergii alimentare.

Unele studii au arătat că uleiurile de nuci rafinate (NU variantele presate la rece) sunt sigure pentru persoanele cu alergii la nucifere, deoarece proteinele sunt eliminate în timpul procesării. Din păcate, poate fi dificil să se determine cu exactitate cât de bine este prelucrat uleiul. Adesea, din cauza acestei incertitudini, se recomandă evitarea tuturor formelor de uleiuri din nuci dacă copilul are o alergie severă la nucifere.

Acizii grași omega-3 necesită o atenție deosebită în dieta vegană, cu atât mai mult în timpul sarcinii, alăptării și copilăriei. Este recomandată includerea surselor de omega-3 în dieta copiilor vegani, cum ar fi nucile, semințele de chia și semințele de in măcinate. Această atenție este valabilă și în cazul copiilor cu alergii, din dieta cărora sunt excluse sursele de omega 3 (pește, crustacee, nucifere).

Pentru aportul de omega 3, în astfel de cazuri, suplimentarea cu produse derivate din alge marine ar putea fi luată în considerare.

Carbohidrații – sursa principală de energie

Carbohidrații sunt sursa preferată de energie a creierului și mușchilor pentru un copil în creștere.

Cerealele, fructele și legumele sunt o sursă bună de carbohidrați. Consumul corespunzător de carbohidrați este necesar la copiii alergici sau vegani și pentru aportul de fibre, vitamine, minerale. În cazul copiilor cu alergie la grâu este necesar să se asigure un aport adecvat de carbohidrați din surse alternative (quinoa, hrișcă, mei, sorg, amarant, porumb, orez, etc), care sunt o sursă de energie esențială pentru buna funcționare a creierului și pentru a preveni o stare de cetoză.

Aportul de calciu

Calciul este un mineral vital pentru dezvoltarea densității mineral osoase, dar este obținut predominant din produse lactate care sunt absente din dieta vegană. Acest mineral poate fi deficitar atât în dieta vegană, cât și în alergia la proteina laptelui de vacă. În cazul alergiei la laptele de vacă, substituția adecvată a laptelui poate fi realizată cu ajutorul formulelor special pe bază de proteine extensiv hidrolizate și pe bază de aminoacizi iar după 6 luni sunt acceptate și formulele pe bază de izolat de soia, după ce toleranța este verificată.

Formulele pe bază de soia sunt o alternativă comună la formulele pe bază de lapte de vacă, atât pentru sugarii vegani, cât și pentru cei cu alergie la proteina laptelui de vacă.

Dacă excluderea formulelor de lapte praf pe bază de soia este necesară în cazul copiilor vegani din cauza alergiei, utilizarea exclusivă a ”laptelui vegetal”  în primii ani de viață prezintă un risc ridicat pentru deficite de nutrienți și pentru malnutriție severă.

Profilul nutritiv al băuturilor pe bază de plante diferă de cel al laptelui de vacă în ceea ce privește conținutul de proteine, calciu și vitamine, astfel încât aceste băuturile nu reprezintă o alternativă nutrițională potrivită pentru copii.

Laptele vegetal îmbunătățit cu calciu poate fi folosit pentru a aduce în dieta copiilor acest mineral. Adăugarea de calciu în aceste băuturi pe bază de plante este mai degrabă o excepția decât o regulă, de aceea dacă se apelează la astfel de produse este important să verificați eticheta.

Iodul

Deficiența de iod are multiple efecte adverse asupra creșterii și dezvoltării și este cea mai frecventă cauză a dizabilităților intelectuale prevenibile din lume. Tulburările de deficit de iod rezultă din producția inadecvată a hormonilor tiroidieni, secundară iodului insuficient în dietă. În timpul sarcinii și a copilăriei timpurii, deficiența de iod poate provoca efecte ireversibile.

Deficiența de iod a fost descrisă la sugarii vegani care sunt alăptați sau recent înțărcați. În acest caz, hormonilor care stimulează tiroida trebuie monitorizați și, dacă este necesar, se tratează corespunzător. Într-o dietă vegană, cerințele de iod pot fi îndeplinite cu sare iodată sau suplimente pe bază de alge.

De asemenea, într-o dietă de eliminare din cauza alergiilor, a laptelui, peștelui și a pâinii preparate cu sare iodată se impune monitorizarea iodului.

În lumina preocupărilor descrise mai sus, nu este surprinzător faptul că numeroase societăți de nutriție și dietetică recomandă ca dietele vegane să fie utilizate numai sub supraveghere medicală sau a unui dietetician cu experiență. Mai mult, părinții ar trebui să înțeleagă consecințele grave ale nerespectării sfatului cu privire la folosirea suplimentelor sau a dietelor dezechilibrate. Aceste riscuri devin și mai pronunțate atunci când dieta vegană este limitată și mai mult de alergia alimentară.

Nerespectarea sfaturilor alimentare poate compromite atât nutriția cât și creșterea copiilor în perioada cea mai vulnerabilă de dezvoltare.

Concluziile cheie ale acestui articol despre intersecția dietelor vegane și alergiile alimentare la copii sunt:

• O dietă vegană prost planificată poate crește riscul de deficiențe de micronutrienți, în special iod, fier, zinc, calciu, vitamina B12, vitamina D, vitamina B2, vitamina A, acizi grași n-3 (acid docosahexanoic; DHA).
• La copiii cu alergii alimentare, dieta de excludere poate provoca deficiențe nutriționale și de creștere; prin urmare, dieta personalizată trebuie adaptată fiecărui individ și reevaluată periodic.
• Obiectivele nutriționale în cazul copiilor afectați de alergii alimentare sunt de a preveni reacțiilor alergice, de a asigura creșterea și dezvoltarea adecvată a copilului, de a recunoaște și de a trata malnutriția.
• Copiii cu alergii alimentare pot avea nevoi nutriționale crescute din cauza comorbidităților.
• Alergia alimentară și dieta vegană, impun restricții alimentare, limitând astfel sursele de nutrienți importanți, varietatea alimentară și poate fi necesar un consum crescut de alimente datorită biodisponibilității reduse a unor nutrienți.
• Părinții ar trebui să fie conștienți de importanța suplimentării dietei vegane și cu atât mai mult când dieta vegană coexistă cu alergiile alimentare.

Autor: Alecsa Oana Nutritionist Dietetician, Farmacist

Referințe:

1.      Mary Fewtrell et al. Complementary Feeding: A Position Paper by the European Society for Paediatric Gastroenterology, Hepatology, and Nutrition (ESPGHAN) Committee on Nutrition. J Pediatr Gastroenterol Nutr.2017 Jan;64(1):119-132.

2.     Daniel Olivier Sutter et al. Nutrient status and growth in vegan children. Nutrition Research. Volume 91, July 2021, Pages 13-25

3.     Laura J. Elliott et al. Vegetarian Diet, Growth, and Nutrition in Early Childhood: A Longitudinal Cohort Study. Pediatrics (2022) 149 (6): e2021052598

4.     Jennifer L. P. Protudjer. Veganism and paediatric food allergy: two increasingly prevalent dietary issues that are challenging when co-occurring. BMC Pediatr. 2020; 20: 341

5.      Imke Reese. Vegan diets from an allergy point of view – Position paper of the DGAKI working group on food allergy. Allergol Select. 2023; 7: 57–83.

6.     Marcello Giovannini et al. Nutritional management and follow up of infants and children with food allergy: Italian Society of Pediatric Nutrition/Italian Society of Pediatric Allergy and Immunology Task Force Position Statement. Ital J Pediatr. 2014; 40: 1.

7.     What Is Tree Nut Allergy?  Food Allergy Research & Education https://www.foodallergy.org/living-food-allergies/food-allergy-essentials/common-allergens/tree-nut

8.     Iodine.Fact Sheet for Health Professionals. National Institutes of Health. https://ods.od.nih.gov/factsheets/Iodine-HealthProfessional/