Ce este atopia?

ATOPIA este predispoziţia personală sau familială care debutează, de obicei,  în copilărie sau adolescenţă prin care o persoană se sensibilizează alergic faţă de anumiţi alergeni din mediul înconjurător și începe să producă față de aceștia anticorpi de tip IgE. Ulterior, pe parcursul vieții, acesta poate să prezinte, în anumite condiții, simptome tipice de astm, rinoconjunctivită, urticarie, eczemă sau anafilaxie.

FACTORII PRINCIPALI care contribuie la apariţia bolilor atopice sunt cei genetici și expunerea la alergenii din mediu, alergenii alimentari sau medicamentoşi. Există însă și alţi factori adjuvanţi care pot facilita procesul de sensibilizare cum sunt nașterile prin cezariană, folosirea abuzivă a antibioticelor, a conservanţilor şi coloranţilor alimentari, poluarea, stresul, fumatul și modificările climatice.

Starea de atopie poate fi confirmată prin testarea cutanată la anumite seturi de alergeni sau prin dozarea anticorpilor IgE specifici din sânge.

Ce este alergia?

ALERGIA  este o reacţie de apărare ciudată și exagerată a organismului care este declanşată de contactul  persoanei sensibilizate alergic cu anumite substanțe care pot fi alimente, medicamente, polenurile plantelor, mucegaiuri, acarienii din praful de casă, mătreața sau saliva animalelor de companie sau veninul unor insecte și care sunt denumite alergeni.

ALERGENII INHALANȚI (aeroalergeni) pot fi atât cei întâlniți doar în interiorul locuințelor, cât și cei cu care putem să venim în contact și/sau doar în mediul exterior.

Cum favorizează praful de casă alergiile? Ce sunt acarienii?

Unul dintre factorii declanșatori de alergii este contactul cu PRAFUL DE CASĂ. Acesta conţine alergeni de interior ca acarienii, părul și mătreața animalelor de companie, spori de mucegaiuri, dar și particule alimentare sau fibre textile.

ACARIENII sunt niște organisme înrudite cu păianjenii, dar care nu sunt vizibile cu ochiul liber, avînd dimensiuni de câțiva microni. EI trăiesc şi se înmulţesc rapid în locuri umede şi calde. Preferă temperaturi în jur de 20-25 grade C şi o umiditate relativă de 60-80%. Hrana lor este reprezentată de descuamaţiile provenite din pielea oamenilor şi a animalelor care sunt eliminate zilnic, pe măsură ce aceasta se regenerează. Coloniile mari de acarieni se găsesc acolo unde oamenii petrec  mai mult timp sau dorm. Ei se înmulţesc în saltele, covoare, draperii, perdele, pături sau cuverturi, mobilă tapiţată, blănuri, tapet textil, jucării din pluş, cărţi sau haine vechi.

Cea mai mare concentraţie de acarieni  este găsită în perne, pilote şi saltele. Ei se dezvoltă în straturile interioare ale acestora pentru că preferă locurile foarte întunecoase, dar prin mişcările corpului din timpul somnului sau a activităților zilnice, se vor deplasa spre suprafaţă, de unde vor ajunge cu ușurință în căile respiratorii superioare şi inferiore.

Este bine de reținut faptul că acarienii sunt alergeni pereni, deci pot fi întâlniți tot timpul anului și nu le este prielnic un microclimat rece şi uscat, putând  fi distruși și prin expunere la razele de soare.

Alergenii proveniți de la acarieni pot  pătrunde în organism pe diferite căi, fie prin respiraţie, fie prin contactul cu pielea inflamată sau, mai rar, prin consumul unor alimente.

Persoanele care au dezvoltat o reacție alergică la acarieni pot avea următoarele simptome:

• mâncărimea nasului, strănuturi în salve, secreţii nazale, înfundarea nasului cu dificultăţi de respiraţie și chiar scăderea mirosului;
• mâncărimea și înroșirea ochilor, lăcrimare, edeme ale pleopelor;
• tuse iritativă sau productivă, dificultăţi acute de respiraţie, senzație de presiune toracică, respiraţie şuierătoare sau wheezing ;
• mâncărimea pielii, roşeaţă și eczeme.

Principalele recomandări de prevenție a alergiei la acarieni:

A. AMENAJAREA DORMITORULUI ȘI A ALTOR CAMERE PREZUMTIV EXPUSE

• Îndepărtaţi pe cât posibil toate obiectele care constituie un rezervor de praf din camera în care dormiţi (ex. covoare, mochete, bibliotecă cu cărţi, bibelouri, tablouri, perdele, draperii ) păstrând doar strictul necesar.
• Folosiţi numai saltele şi perne din burete învelite în materiale antialergice.
• Folosiţi pături şi pilote din material sintetic şi nu natural ( lână, puf de gâscă ).
• Îmbrăcaţi saltelele, pernele şi păturile sau pilotele în huse impermeabile la acarieni.
• Spălaţi aşternuturile săptămânal la temperaturi de peste 60 grade C şi apretaţi-le sau expuneţi-le la temperaturi sub 0 grade C.
• Aspiraţi cu grijă săptămânal toate obiectele din cameră, inclusiv patul, pernele, canapelele, fotoliile, sub pat, sub dulap, pereţii. Fiţi atenţi la îndepărtarea prafului din zonele mai greu accesibile (colţurile camerelor, deasupra şi dedesuptul dulapurilor, lustre). Nu măturaţi !
• Folosiți aspiratoare cu abur, de preferat cu rezervor de apă și filtre duble sau filtre HEPA.
• Ştergeţi zilnic praful din camere cu cârpe umede, cu mare atenţie, în special în locurile greu accesibile.
• Dacă sunteţi nevoiți să vă faceţi singuri curat, purtaţi o mască care să vă acopere gura şi nasul. Spălaţi-o imediat după folosire sau aruncaţi-o.
• Aerisiţi zilnic camera câte 15 minute, dimineața și seara.
• Verificați umiditatea din cameră care nu trebuie să depăşească 50%.
• Folosiţi agenţi chimici (acaricide) care pot reduce numărul de acarieni din materialele textile.
• Folosiți purificatoare de aer, cu filtre HEPA, pentru a menține în interiorul casei un aer sănătos, în parametrii de temperatură și umiditate ideali.
• Evitaţi iritarea suplimentară a mucoaselor respiratorii cu cosmetice, parfumuri, fum de ţigară, aburi de la gătit, mirosuri puternice provenite de la substanţele folosite la curăţenie.

B. EXPUNEREA COPIILOR ALERGICI LA PRAF

• Nu trebuie să stea în cameră în care se face curațenie și nu trebuie să se întoarcă în acest loc timp de 2 ore de la terminarea curățeniei.
• Nu trebuie să doarmă cu jucării din pluş sau blană în pat. Dacă au o jucărie preferată din pluș sau material textil aceasta trebuie atent aspirată, spălată în maşina de spălat sau băgată la congelator peste noapte.

C. EXPUNEREA LA ACARIENI ÎN AFARA MEDIULUI HABITUAL

• Evitați expunerea neprotejată în medii în care este întâlnită o concentrație mare de acarieni: anticariate, biblioteci, arhive, săli de teatru sau cinematografe, săli de clasă, depozite de mobilă, ateliere de croitorie etc.
• Dacă plecaţi în concediu, anunţaţi gazda sau personalul hotelului în vederea amenajării camerei dumneavoastră în condiții cât mai asemănătoare cu cele de acasă.
• Evitaţi să dormiţi în case vechi și în alte camere decât cea special amenajată.

D. ALERGIA ORALĂ LA ACARIENI ȘI ALTE ALERGII ALIMENTARE ÎNCRUCIȘATE

• Așa numita alergie orală la acarieni este adeseori confundată cu alergia la făină.
• Multe dintre cazurile de acest gen întâlnite au fost legate de consumul de clătite, de aceea această alergie alimentară se mai numește și pancakes syndrom.
• Și alte alimente, nu numai făina, pot fi contaminate cu acarieni, ca de exemplu brânzeturile sau salamurile.
• Această alergie apare adeseori la persoanele care au un istoric de hipersensibilitate medicamentoasă la AINS ca aspirină, indometacin, ibuprofen și alți compuși înrudiți.
• Alergenele provenite din acarieni responsabile de producerea alergiei alimentare sunt unele termostabile, deci nu sunt distruse prin coacere sau fierbere.

Recomadare pentru cei care vă știți alergici la acarieni: depozitați-vă făina doar în recipiente de sticlă închise ermetic sau sigilați conținutul pungilor de hârtie în pungi de plastic și puneți-le în frigider.

• Acele persoanele sensibilizate alergic la alergenul minor al acarienilor – tropomiozina – pot avea reacții alergice la consumul de creveți, caracatiță, sepie, sushi sau ciocolată, pentru că acest alergen este comun acarienilor, creveților, gândacilor de bucătărie, dar și unui vierme intestinal, Anisakis, care parazitează foarte multe specii de pește și fructe de mare.

Rețineți!

• alergenul respectiv este stabil la expunerea la căldură  și se găsește atât în fructele de mare crude cât și în cele gătite.
• puteți avea de-a face și cu reacții alergice severe care vă pot pune viața in pericol.
• în cazul în care ați consumat accidental alimentele respective respectați planul de acțiune pentru reacții alergice severe și anafilaxie și nu ezitați să utilizați autoinjectorul cu adrenalină din trusa de urgență!

TRATAMENTUL SIMPTOMATIC AL ALERGIEI LA ACARIENI

Acest tip de tratament poate controla simptomele determinate de alergia la acarieni atât timp cât medicaţia este administrată.

Se pot utiliza medicamente sub formă de picături, comprimate, spray-uri sau se poate face un tratament injectabil, în funcţie de localizarea şi severitatea simptomelor.

IMUNOTERAPIA  ALERGEN SPECIFICĂ  SAU TRATAMENTUL DE  DESENSIBILIZARE LA ACARIENI

• Este singura terapie care influenţează cursul natural al bolii, urmărind regresia ei.
• Se bazează pe administrarea regulată a substanţei provocatoare de alergie până ce organismul dezvoltă toleranţă faţă de aceasta și poate fi urmată de dispariţia simptomelor pe o durată variată de timp.
• Se indică în cazul în care suferiți de o rinită alergică moderată sau severă a cărei simptomatologie vă afectează calitatea vieții și interferăează supărător cu activitățile zilnice sau vă afectează somnul,  în ciuda unui tratament medicamentos corect și a respectării măsurilor de prevenție legate de contactul cu acarienii.
• Poate fi indicată și în forme ușoare de astm alergic controlat și în situația în care vă doriți să beneficiați de avantajele unui tratament care vă poate influența evoluția alergiei respiratorii pe termen lung și care poate preveni dezvoltarea astmului alergic atunci când suferiți de rinită alergică.
• Există două variante de desensibilizare: injectabilă și sublinguală (pufuri sau comprimate).
• Vârsta minimă de la care se poate începe imunoterapia specifică este 4 ani.
• Perioada minimă de tratament de desensibilizare este de 3 ani, dar durata poate fi extinsă la 5 ani.

Autor:

Dr. Claudia Adriana Nicolae

Medic primar alergologie și imunologie clinică