Înapoi

Ghid educativ dedicat persoanelor alergice la polenuri

Distribuie:
FacebookTwitterLinkedInCopy Link

ATOPIA este predispoziţia personală sau familială care debutează,  de obicei,  în copilărie sau adolescenţă prin care o persoană se sensibilizează alergic faţă de anumiţi alergeni din mediul înconjurător și începe să producă față de aceștia anticorpi de tip IgE. Ulterior, pe parcursul vieții, acesta poate să prezinte, în anumite condiții, simptome tipice de astm, rinoconjunctivită, urticarie, eczemă sau anafilaxie.

FACTORII PRINCIPALI care contribuie la apariţia bolilor atopice sunt cei genetici și expunerea la alergenii din mediu, alergenii alimentari sau medicamentoşi. Există însă și alţi factori adjuvanţi care pot facilita procesul de sensibilizare cum sunt nașterile prin cezariană, folosirea abuzivă a antibioticelor, a conservanţilor şi coloranţilor alimentari, poluarea, stresul, fumatul și modificările climatice.

Starea de atopie poate fi confirmată prin testarea cutanată la anumite seturi de alergeni sau prin dozarea anticorpilor IgE specifici din sânge.

ALERGIA  este o reacţie de apărare ciudată și exagerată a organismului care este declanşată de contactul  persoanei sensibilizate alergic cu anumite substanțe care pot fi alimente, medicamente, polenurile plantelor, mucegaiuri, acarienii din praful de casă, mătreața sau saliva animalelor de companie sau veninul unor insecte și care sunt denumite alergeni.

ALERGENII INHALANȚI (aeroalergeni) pot fi atât cei întâlniți doar în interiorul locuințelor, cât și cei cu care putem să venim în contact și/sau doar în mediul exterior.

POLENURILE  sunt alergenii inhalanţi cu care venim în contact prin aerul respirat,  mai ales în mediul exterior. Grăuncioarele de polen care pot declanșa reacții alergice persoanelor sensibilizate provin de la diferite tipuri de plante: arbori, arbuști, tufişuri, ierburi, cereale de cultură, buruieni şi destul de rar flori.

După perioada din an în care au vârful de polenizare întâlnim:

  • plante care înfloresc precoce: arinul şi alunul;
  • plante care înfloresc primăvara-vara: mesteacănul, fagul, unele graminee;
  • plante care înfloresc în primele luni de vară: gramineele furajere, cerealele, unele buruieni
  • plante care înfloresc în a doua parte a verii și toamna: buruienile

Principalele surse de polenuri sunt:

  • arborii și arbuștii: mesteacănul, alunul, arinul, frasinul, măslinul, platanul, chiparosul, ienupărul;
  • gramineele sălbatice: timoftica, firuţa, golomăţul, iarba de gazon, viţelarul;
  • gramineele cerealiere: grâu, orz, secară, ovăz, porumb;
  • buruienile: pelinariţa, iarba pârloagelor sau floarea pustei, paracherniţa.

De reținut

  • Se menţine ca regulă generală pentru cei care sunt alergici la polenuri că perioada din an în care pot fi în circulaţie diferitele tipuri de polenuri este cuprinsă începând cu luna ianuarie şi până în octombrie.
  • Sezoanele de polenizare sunt influenţate de factori climaterici locali şi regionali.
  • Cantităţile de polen sunt maxime în timpul zilei până spre seară.
  • Ploile şi vremea înnorată reduc nivelul polenului circulant, dar furtunile cu descărcări electrice pot avea o influență nefavorabilă.
  • Poluarea crește nivelul de alergenicitate al polenurilor.

Contactul cu polenurile le poate declanşa persoanelor care sunt sensibilizate alergic următoarele SIMPTOME:

  • mâncărimea nasului, strănuturi în salve, secreţii nazale, înfundarea nasului cu dificultăţi de respiraţie și chiar scăderea mirosului;
  • mâncărimea și înroșirea ochilor, lăcrimare, edeme ale pleopelor;
  • tuse iritativă sau productivă, dificultăţi acute de respiraţie, senzație de presiune toracică, respiraţie şuierătoare sau wheezing ;
  • mâncărimea pielii, roşeaţă și eczeme.

MĂSURI DE PREVENIRE A EXPUNERII LA POLENURI:

Dacă sunteţi alergic la polen se recomandă să respectaţi următoarele reguli:

  • dormiţi cu ferestrele și ușile închise şi utilizaţi în casă dispozitive de aer condiţionat cu filtre HEPA pentru polenuri;
  • folosiți purificatoare de aer, cu filtre HEPA, pentru a menține în interiorul casei un aer sănătos;
  • aspirati casa în mod regulat cu un aspirator care are un filtru HEPA;
  • petreceţi cât mai puțin timp afară in sezonul de inflorire a plantelor la care sunteti alergici. Evitaţi să vă expuneți în zile uscate şi însorite, cu vânt, după- amiază, în spaţiile cu vegetaţie abundentă. Nu puteți trăi în afara polenurilor, dar puteți să vă planificați plimbările sau  activităţile fizice în funcție de  condițiile specifice existente la un moment dat;
  • spălați-vă cât mai des faț;
  • folosiți ochelari de soare pentru prevenirea simptomelor conjunctivale;
  • în timpul sezoanelor polinice purtaţi, în spațiile exterioare, o mască care să vă acopere gura şi nasul. Spălaţi-o imediat după folosire sau aruncaţi-o;
  • scuturati-va bine hainele înainte de a intra in casă. Nu vă lăsaţi hainele cu care aţi umblat afară în camera în care veţi dormi. De preferat este să vă spălați imediat îmbrăcămintea purtată în exterior;
  • nu uscaţi rufele în aer liber;
  • evitaţi să tundeți gazonul și nu vă alegeți ca hobby grădinăritul. Ocupaţi-vă cu această îndeletnicire doar protejați și când există o concentraţie mică de polen afară;
  • evitaţi spaţiile cu vegetaţie moartă sau fân cosit;
  • păstraţi ferestrele de la maşină închise şi instalaţi-vă filtre speciale HEPA la aerul condiţionat;
  • evitaţi iritarea suplimentară a mucoaselor cu cosmetice, parfumuri, fum de ţigară, aburi de la gătit, mirosuri puternice provenite de la substanţele folosite la curăţenie;
  • studiaţi calendarul polenizărilor din ţară şi din străinătate când vă deplasaţi în afara domiciliului sau vă plănuiți o vacanță.

REGULI LEGATE DE ALERGIILE ALIMENTARE ÎNCRUCIȘATE ÎNTRE POLENURI ȘI ALIMENTE

Nu uitaţi de posibilitatea apariţiei unor reacţii încrucişate între polenuri şi anumite alimente care vă pot declanşa reacţii alergice care se pot manifesta  prin:

  • furnicături sau mâncărimi ale buzelor;
  • edeme ale buzelor şi limbii;
  • urticarie de contact;
  • dificultăţi de respiraţie.

Reacțiile alergice încrucișate pot apărea:

  • În cazul alergiei la polenul de arbori:

Mesteacăn – mere, pere, caise, piersici, prune, kiwi, căpşuni, nuci, migdale, alune, soia, cartofi noi, ţelină, morcovi, tomate, miere

Platan – alune de pădure, piersici, mere, pepene galben, kiwi, arahide, fasole verde, salată verde, porumb, năut

Măslin – prune, pere, piersici, pepene, kiwi, ananas, banane

Chiparos – piersici

  • În cazul alergiei la polenurile de graminee sălbatice şi cereale de cultură:

cereale, leguminoase (soia, mazăre, arahide), piersici, citrice, kiwi, pere, pepene, prune, tomate, sfecla elvetiană.

  • În cazul alergiei la polenul de buruieni:

Artemisia:  semințe de floarea-soarelui, muşeţel, vermut, piper alb, boia, coriandru, anason,  arpagic, ceapă, praz, usturoi, pepene galben, banane, ţelină, morcov, păstârnac, pătrunjel, muștar, broccoli, conopidă, varză, alune de pădure, migdale, lychee, miere.

Ambrozia: pepene galben, pepene verde, cantalup, castravete, banane, dovlecel, zuchinni, echinacea, miere .

  • În cazul în care vă apar reacţii alergice la consumul de miere şi preparate apicole evitaţi consumul acestora și al dulciurilor care conțin miere, fagurilor cu miere, precum și a propolisului.
  • În cazul în care apar reacții alergice la anumite fructe sau legume, încercați să le consumați doar decojite sau preparate termic. Nu consumați shake-uri sau smoothie-uri din fructele respective și nici lapte vegetal din soia sau migdale/alune de pădure pe stomacul gol sau înainte de un efort fizic susținut.

 TRATAMENTUL SIMPTOMATIC AL ALERGIEI LA POLENURI

Acest tip de tratament poate controla simptomele determinate de alergia la polenuri atât timp cât medicaţia este administrată.

Se pot utiliza medicamente sub formă de picături, comprimate, spray-uri sau se poate face un tratament injectabil, în funcţie de localizarea şi severitatea simptomelor.

IMUNOTERAPIA ALERGEN SPECIFICĂ CA FORMĂ DE DESENSIBILIZARE LA  POLENURI

  • Este singura terapie care influenţează cursul natural al bolii, urmărind regresia ei.
  • Se bazează pe administrarea regulată a substanţei provocatoare de alergie până când organismul dezvoltă toleranţă faţă de aceasta și poate fi urmată de dispariţia simptomelor pe o durată variată de timp.
  • Se impune pe timpul expunerii la polenurile la care sunteţi sensibilizaţi pe perioade lungi de timp, independent de voinţa voastră.
  • Se indică în cazul în care aveți o rinită alergică moderată sau severă a cărei simptomatologie  vă afectează calitatea vieții și interferează suparător cu activitățile zilnice sau vă afectează somnul, în ciuda unui tratament medicamentos corect și a respectării măsurilor de prevenție legate de contactul cu polenurile.
  • Poate fi indicată și în forem ușoare de astm controlat sau în situația în care vă doriți să beneficiați de avantajele unui tratament care poate influența evoluția alergiei respiratorii pe termen lung și care poate preveni dezvoltarea astmului alergic atunci când suferiți de rinită alergică.
  • Există două variante de desensibilizare alergen specifică: injectabilă și sublinguală (pufuri sau comprimate).
  • Vârsta minimă de la care se poate începe imunoterapia specifică este 4 ani.
  • Perioada minimă de tratament de desensibilizare este de 3 ani, dar durata poate fi extinsă la 5 ani. Pentru alergia la polenuri se poate alege o schemă de desensibilizare  pre şi cosezonieră  (4-6 luni pe an) sau  una perenă (pe parcursul anului întreg).
Ultima revizuire a paginii a fost făcută în data de: 23-02-2022
Înregistrează-te
Introdu e-mailul tău pentru a-ți trimite instrucțiuni pentru recuperarea parolei.
Trimite
E-mail:*
Nume:*
Numar de telefon:
Liciteză fară cont