Înapoi

Micul nostru oraș interior: microbiomul în era modernă

Distribuie:
FacebookTwitterLinkedInCopy Link

În lumea noastră în continuă schimbare, unde totul se mișcă repede, un subiect interesant este impactul stilului nostru de viață modern asupra „lumii secrete” din interiorul nostru – microbiomul uman. Poate sună complicat, dar hai să-l explorăm împreună ca pe o poveste interesantă despre noi înșine.

               Gândiți-vă la microbiom ca la un oraș plin de viață, unde trăiesc diferiți „locuitori”: bacterii, fungi și alte microorganisme. Deși ideea de a avea „o lume în interiorul nostru” poate părea surprinzătoare, acești microbi joacă un rol esențial în menținerea sănătății noastre. Ei contribuie la digestia alimentelor, susțin sistemul imunitar și sunt implicați în procesele metabolice vitale. Acest ecosistem este, în esență, un partener esențial pentru corpul nostru.

               Dar ce se întâmplă când stilul nostru de viață modern intervine? Urbanizarea și industrializarea au adus schimbări semnificative în mediul nostru și în relația noastră cu microbiomul (comunitățile de microorganisme). În orașe, biodiversitatea scade, afectând atât organismele vizibile, cât și cele microscopice. Dezvoltarea urbană a dus la perturbarea ecosistemelor și la dispariția unor specii. Un alergolog pasionat de fluturi a spus că „Alergia este rară acolo unde fluturii prosperă într-un mediu biodivers”. Asta ne arată că diversitatea în mediul înconjurător se leagă de sănătatea noastră.

               Impactul industrializării nu se limitează doar la mediu, ci influențează și obiceiurile noastre alimentare și sănătatea. Producția industrializată a alimentelor și modelele alimentare urbane contribuie la schimbări în microbiomul intestinului uman, cu diete bogate în alimente procesate și sărace în fibre care duc la reducerea diversității microbiene. Diversi alți factori contribuie la afectarea delicatului echilibru al microbiomului uman. Printre acești factori se numără utilizarea extinsă a antibioticelor, îmbunătățirile în calitatea apei potabile (deși benefice), precum și limitarea expunerii la animalele domestice în mediile urbane. Toate aceste modificări au dus la o scădere a diversității microbiomului, fenomen asociat cu creșterea incidenței bolilor în țările dezvoltate și în cele în curs de dezvoltare.          

               Bolile alergice, precum astmul, au crescut semnificativ în țările dezvoltate, mai ales în zonele urbane. Un grup de cercetători a făcut un studiu interesant despre cum mediul în care trăim poate influența sănătatea noastră. Ei au comparat oameni care trăiesc în locuri diferite, precum Finlanda și Rusia, și au observat că cei care trăiesc în țările mai dezvoltate, ca Finlanda, au mai multe cazuri de alergii și astm decât cei din țările mai puțin dezvoltate, ca Rusia.

               Acum, hai să vorbim despre alt cuvint important: epigenomul. Epigenomul este un termen folosit în biologie pentru a descrie ansamblul de modificări chimice ale ADN-ului și proteinelor asociate ADN-ului (cum ar fi histonele), care reglează activitatea și expresia genelor în celule. Aceste modificări epigenetice nu schimbă secvența ADN-ului, dar pot influența modul în care genele sunt citite de celule. Gândiți-vă la ADN ca la o carte de rețete, iar epigenomul ca la notele marginale și semnele de carte care evidențiază sau ascund anumite rețete. Aceste “note” pot determina care rețete (gene) sunt folosite sau ignorate de celulă. În contextul alergologiei, epigenomul poate avea un rol semnificativ. De exemplu, modificările epigenetice pot influența modul în care sistemul imunitar răspunde la alergeni. Anumite modificări epigenetice pot crește sensibilitatea la alergii, în timp ce altele pot ajuta la protecția împotriva acestora. De asemenea, aceste modificări pot fi influențate de factori de mediu, cum ar fi dieta, expunerea la poluanți și stresul, subliniind legătura dintre mediu și predispozițiile genetice la alergii și alte condiții imunologice.

               Cercetătorii au descoperit că, atunci când oamenii se mută dintr-o țară în alta, cum ar fi din China în Australia, atât epigenomul, cât și microbiomul lor se schimbă. Aceste schimbări pot influența modul în care corpul lor reacționează la diferite boli, inclusiv la alergii și astm. Mai interesant este că microbiomul și epigenomul nostru comunică între ele. Așadar, bacteriile care trăiesc în corpul nostru pot afecta modul în care genele sunt folosite și invers. De exemplu, anumite bacterii din intestinul nostru produc substanțe care pot influența genele noastre.

               Cercetarea asupra microbiomului și rolul acestuia în bolile alergice se confruntă cu anumite provocări. Există rezultate neclare și contradictorii, descoperiri greșite și complexitatea relației dintre microbiom și sănătatea umană. Cu toate acestea, studiile au arătat că există o legătură între mediul în care trăim, microorganismele din corpul nostru și dezvoltarea unor boli ca dermatita atopică, alergiile alimentare și astmul.

               Studiile clinice, care sunt foarte importante în cercetare, încearcă să găsească microorganisme care ne pot proteja sănătatea. Deși s-au făcut multe cercetări cu prebiotice și probiotice, rezultatele nu au fost întotdeauna concludente în tratarea alergiilor. Studiile au unele limite și de aceea e nevoie de mai multă colaborare între cercetători pentru rezultate mai bune. Înțelegerea bolilor alergice e complicată pentru că sunt multe lucruri care le influențează.

               Un concept interesant e ipoteza biodiversității. Spre deosebire de ipoteza igienei, care spune că lipsa de expunere la microorganisme în copilărie crește riscul de alergii, ipoteza biodiversității sugerează că întregul ecosistem, cu toate plantele și animalele sale, joacă un rol în bolile alergice. O schimbare mică în acest ecosistem poate explica de ce unele persoane sunt mai predispuse la alergii.

               Urbanizarea și traiul în orașe mari pot reduce unele riscuri de sănătate, dar pot aduce și probleme noi. Pierderea diversității de specii din mediul modern poate avea efecte pe termen lung asupra sănătății noastre.

Concluzii: Păstrând echilibrul în lumea noastră interioară

               Deci, ce putem face? E important să înțelegem că fiecare alegere pe care o facem – de la mâncarea pe care o consumăm, până la locurile pe care le vizităm – poate influența micul nostru “oraș” interior. Menținerea unui stil de viață echilibrat, cu o dietă bogată în fibre și expunere la natură, poate ajuta la păstrarea sănătății microbiomului nostru. În același timp, e esențial să susținem cercetarea continuă în acest domeniu. Pe măsură ce învățăm mai multe, vom putea dezvolta tratamente noi și mai eficiente pentru alergii și alte boli.

               În concluzie, trăind într-o lume modernă, să nu uităm să păstrăm o legătură cu natura și să avem grijă de micul univers care trăiește în noi. Sănătatea noastră depinde de acest echilibru delicat.

Ultima revizuire a paginii a fost făcută în data de: 09-01-2024
Înregistrează-te
Introdu e-mailul tău pentru a-ți trimite instrucțiuni pentru recuperarea parolei.
Trimite
E-mail:*
Nume:*
Numar de telefon:
Licitează fară cont