Înapoi

Impactul comorbidităților asociate asupra Astmului

Distribuie:
FacebookTwitterLinkedInCopy Link

Astmul este o afecțiune inflamatorie cronică a căilor respiratorii ce determină obstrucție  reversibilă a fluxului de aer manifestată prin simptome fluctuante și recurente.

Printre simptomele  comune se întâlnesc wheezing (șuierat), tusea, limitarea respirației și durerile toracice. Acestea sunt declanșate de expunerea de alergeni (praf de casă, mucegaiuri, polenuri, epitelii animale)  indoor/outdoor, infecții respiratorii, efort fizic, emoții intense sau după consumul unor medicamente(aspirină)

Condițiile comorbide sunt adesea prezente în mod disproporționat în astmul sever. Cele mai  frecvente afecțiuni cronice întâlnite în populația generală sunt: diabetul zaharat de tip 2 și hipertensiunea arterială. Îngrijirea optimă a pacienților cu astm bronșic necesită recunoașterea și  tratamentul acestor afecțiuni.  

Diabetul zaharat de tip 2 

Diabetul poate afecta multe părți ale corpului, inclusiv inima, rinichii, nervii și plămânii. Mai multe afecțiuni pulmonare acute sau cronice se pot  asocia mai frecvent cu diabetul, cum ar fi BPOC (boala pulmonară obstructivă  cronică), pneumonia și tuberculoza.  

Diabetul zaharat de tip 2 este asociat mai frecvent cu astmul bronșic. 

Asocierea diabet zaharat-astm crește morbiditatea în astm în comparație cu populația generală.  Studiile au arătat că indivizii cu diabet zaharat necontrolat au rate de exacerbare ale astmului bronșic  mai mari, funcție pulmonară deteriorată și șanse mai mari de spitalizare. 

Obezitatea este un factor de risc major pentru diabetul zaharat de tip 2, precum și pentru astm, existând o frecventă asociere diabet zaharat-astm bronșic-obezitate. Lăsând deoparte obezitatea, persoanele cu diabet pot avea un risc mai mare de astm bronșic din cauza rezistenței la insulină, a  sindromului metabolic și a inflamației prezente, toate fiind asociate cu  astmul.  

Un control adecvat al glicemiei duce consecutiv la un mai bun control al astmului. S-a demonstrat în multiple studii că metformina, un medicament  utilizat în mod obișnuit pentru a trata diabetul de tip 2, este asociată cu un  risc redus de exacerbare a astmului.

Hipertensiunea arterială  

Pacienții cu astm bronșic sunt mai predispuși să aibă hipertensiune arterială și, de asemenea, prezența hipertensiunii arteriale este asociată cu severitatea crescută a astmului bronșic. Această asociere între astm și  hipertensiune arterială a fost confirmată în mai multe studii efectuate pe  diferite cohorte de pacienți, dar cauzele sale de bază rămân necunoscute. Factorii predispozanți(profilul genetic, stresul și vârsta), dieta, stilul de viață și mecanismele inflamatorii contribuie toate la  fenotipul astmatic hipertensiv. Inflamația este larg acceptată ca fiind atât fundamentală pentru patogeneza astmului, cât și centrală pentru dezvoltarea hipertensiunii arteriale și consecințele sale dăunătoare. 

Pe lângă aceşti factori de risc, mai multe medicamente antihipertensive sunt contraindicate în  astm, acestea ducând la apariția crizelor astmatice. Trebuie menționat și faptul că terapia inhatorie  destinată în tratamentul astmului poate duce la creșterea tensiunii arteriale prin efectul acestora  asupra rinichiului și retenției sporite de lichide.  

Mecanismele care leagă astmul și hipertensiunea au și implicații pentru terapie și managementul bolii. Tratamentul hipertensiunii arteriale la  un pacient cu astm bronșic ar trebui să cuprindă o abordare multifactorială  care să implice controlul ambelor afecțiuni, tratamentul afecțiunilor  coexistente și instituirea modificărilor stilului de viață. Este necesar să ținem sub control tensiunea arterială, deoarece riscul de deces din cauza bolilor  cardiovasculare este scăzut atunci când tensiunea arterială sistolică este  redusă la niveluri sub 130 mm Hg. 

Autori:

Dr. Gheorghiu Radu

Medic Rezident Pneumologie Pediatrică

Std. Tița Alexandra

Dr. Iustina Stan

Medic Primar Pediatru – Medic Specialist Pneumologie Pediatrică – Doctor în Științe Medicale

Bibliografie: 

1. Christiansen, S. C., & Zuraw, B. L. (2019). Treatment of Hypertension in Patients with Asthma.  New England Journal of Medicine, 381(11), 1046–1057. doi:10.1056/nejmra1800345

2. Cardet JC, Bulkhi AA, Lockey RF. Nonrespiratory Comorbidities in Asthma. J Allergy Clin  Immunol Pract. 2021 Nov;9(11):3887-3897. doi: 10.1016/j.jaip.2021.08.027. Epub 2021 Sep  4. PMID: 34492402; PMCID: PMC8631133.

Ultima revizuire a paginii a fost făcută în data de: 03-05-2022
Înregistrează-te
Introdu e-mailul tău pentru a-ți trimite instrucțiuni pentru recuperarea parolei.
Trimite
E-mail:*
Nume:*
Numar de telefon:
Liciteză fară cont