Astmul este o afecțiune inflamatorie cronică a căilor respiratorii ce determină obstrucție reversibilă a fluxului de aer manifestată prin simptome fluctuante și recurente.
Printre simptomele comune se întâlnesc wheezing-ul(șuierat), tusea, limitarea respirației și durerile toracice. Acestea sunt declanșate de expunerea de alergeni (praf de casă, mucegaiuri, polenuri, epitelii animale) indoor/outdoor, infecții respiratorii, efort fizic, emoții intense sau după consumul unor medicamente(aspirină).
S-au identificat numeroase comorbitități care contribuie la severitatea bolii în cazul persoanelor cu astm. Ne vom concentra acum atenția asupra impactului pe care obezitatea îl are în rândul persoanelor astmatice.
Obezitatea reprezintă creșterea indicelui de masă corporală peste 30 kg/m2și este o problemă vastă de sănătate publică. Obezitatea pare să aibă un rol cauzal în astm, fiind atât un factor de risc major, cât și un modificator al bolii la copii și adulți prin agravarea simpatomatologiei.
Studiile populaționale efectuate în ultimii ani au arătat o creștere a incidenței astmului bronșic la persoanele obeze comparativ cu persoanele cu greutate corporală normală.
Mecanismele prin care obezitatea reprezintă un factor de risc asociat astmului sunt multiple. Un prim proces relevă faptul că masa adipoasă depusă în exces la nivelul toracelui și abdomenului are un efect compresiv asupra plămânilor, aceștia neputând să funcționeze la capacități respiratorii normale. Respirația la o capacitate reziduală funcțională mai mică poate crește reactivitatea căilor respiratorii. Pe de altă parte, țesutul adipos la persoanele obeze eliberează mediatori proinflamatorii asociați cu alterarea funcției pulmonare și un control slab al astmului.
Este de menționat și faptul că o masă bogată în acizi grași saturați poate crește inflamația căilor respiratorii și contribui la scăderea funcției pulmonare. Dimpotrivă, un supliment bogat în fibre are efectul opus. Nivelurile scăzute de micronutrienți, cum ar fi vitamina D, pot contribui, de asemenea, la riscul de astm.
În ceea ce privește răspunsul la medicamentele pentru astm, numeroase studii arată că răspunsul terapeutic este scăzut pentru corticosteroizii inhalatorii la persoanele obeze. Răspunsul slab la medicație poate fi pus pe baza inflamației sistemice crescute și prezenței stresului oxidativ.
Cum tratăm astmul asociat obezității?
Managementul astmului la pacienții obezi este în mare măsură similar cu pacienții normoponderali. Diferențele potențiale includ reacția redusă la medicamentele standard de control, importanța comorbidităților asociate și rolul scăderii în greutate.
Pierderea în greutate este soluția evidentă pentru a trata această patologie și există multiple strategii care pot fi folosite, de la intervenție alimentară și exerciții fizice, până la chirurgia bariatrică.
Studiile au arătat o îmbunătățire a calității vieții legate de astmul bronșic, cu un control terapeutic mai bun și o funcție pulmonară adecvată prin creșterea parametrilor spirometrici indiferent de abordarea utilizată pentru a obține pierderea în greutate. Îmbunătățirea calității alimentare este benefică în cazul asmului, un consum crescut de fibre reducând inflamația căilor respiratorii, iar consumul de fructe și legume reduce riscul de exacerbare.
Creșterea activității fizice este un element cheie al intervențiilor de slăbire. Pe lângă controlul greutății, activitatea fizică induce o gamă largă de beneficii, inclusiv reducerea mortalității de orice cauză, a bolilor cardiovasculare, a diabetului zaharat de tip 2, a cancerului și a depresiei. Activitatea fizică scade constant ratele de exacerbare ale astmului și utilizarea asistenței medicale.
Tratamentul farmacologic este principalul tratament la majoritatea pacienților cu astm bronșic, deși persoanele obeze pot să nu răspundă la fel de eficient la terapiile standard. Pacienții cu astm bronșic persistent trebuie tratați cu medicamente de control, conform ghidurilor internaționale. Toți pacienții cu astm bronșic ar trebui să fie instruiți cu privire la tehnica corectă de inhalare.
Terapia inhalatorie reduce frecvența simptomelor, îmbunătățește calitatea vieții și reduce riscul de exacerbări severe. Este de menționat faptul că terapia inhalatorie nu produce o creștere suplimentară în greutate.
Autori:
Dr. Gheorghiu Radu
Medic Rezident Pneumologie Pediatrică
Std. Tița Alexandra
Medic Primar Pediatru – Medic Specialist Pneumologie Pediatrică – Doctor în Științe Medicale
Bibliografie:
1. Peters, Ubong et al. “Obesity and asthma.” The Journal of allergy and clinical immunology vol. 141,4 (2018): 1169-1179. doi:10.1016/j.jaci.2018.02.004
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5973542/
2. Meghan D. Althoff et al. “Asthma and Three Colinear Comorbidities: Obesity, OSA, and GERD.“ The Journal of Allergy and Clinical Immunology: In Practice, Vol: 9 (2021), 3877-3884. https://doi.org/10.1016/j.jaip.2021.09.003
Elementele grafice au fost furnizate de către autorii articolului.
